Poluarea aerului reprezintă o problemă gravă în România, țara clasându-se pe locul 13 printre cele mai poluate țări din Europa, conform Raportului Mondial privind Calitatea Aerului din 2021. În ciuda impactului recunoscut al poluanților asupra sănătății, în România au lipsit studiile de amploare.
Acest studiu (realizat de Beatrice Mahler – Manager Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta ) a investigat impactul poluanților atmosferici asupra pacienților cu boli cronice respiratorii, cardiovasculare, cerebrovasculare sau metabolice din București și zona sa metropolitană, în perioada 20 august 2018 – 1 iunie 2022.
Valorile limită zilnice pentru particulele PM10 și PM2.5 au fost depășite în fiecare lună, în special în sezonul rece, cu o scădere observată în timpul restricțiilor impuse de pandemia COVID-19. S-a constatat o corelație statistică semnificativă între valorile medii lunare ale PM2.5 și PM10 și spitalizările pentru boli respiratorii și cardiovasculare. O creștere de 10 µg/m3 a valorilor medii lunare a dus la o creștere de 40–60% a internărilor pentru fiecare tip de patologie, echivalentul a peste 2000 de internări pentru fiecare patologie pe perioada studiului.
Acest studiu subliniază necesitatea urgentă a unor măsuri naționale și locale pentru a asigura un mediu mai curat și pentru a îmbunătăți sănătatea publică în România, conform reglementărilor internaționale.
Care este legatura dintre bolile pe care le dezvoltam si tipurile de poluanti la care ne expunem?
Dezvoltarea unui nou algoritm pentru a identifica legatura dintre afectiunile pe care le avem si evolutia lor mai rapida spre acutizare sau evolutia mai rapida.
Poluantii si expunerea la acestia aduc afecte negative in functie de genetica noastra si de timpul de expunere.
Studiul a cuprins informatii despre poluarea aerului de la 10 statii din bucuresti – 1000 de determinari in 5 ani (www.calitateaaerului.ro).
Evoluția lunară a spitalizărilor cu boli respiratorii pe an (septembrie 2018-decembrie 2021
Pentru Afectiuni Repiratorii
O crestere cu 10 ug/m3 pentru Pm2.5 creste numarul de internari cu pana la 900 de pacienti pe luna si o crestere de 10 ug/m3 pentru PM10 creste numarul de internari cu pana la 600 de pacienti pe luna.
Pentru Afectiuni Cariovasculare
O crestere cu 10 ug/m3 pentru Pm2.5 creste numarul de internari cu pana la 1300 de pacienti pe luna si o crestere de 10 ug/m3 pentru PM10 creste numarul de internari cu pana la 800 de pacienti pe luna.
Pentru Accident vascular cerebral
Numarul mediu de internari pentru AVC fara influenta PM2.5 (50-71 internari).
O crestere a valorii PM2.5 a condus la un numar de spitalizari cu pana la 10 internari in plus
De asemenea studiul își propune să identifice principalele zone geografice de concentrare a tuberculozei în România, care se numără printre cele mai ridicate din Europa. La nivelul Uniunii Europene, politicile de sănătate publică urmăresc consolidarea serviciilor de îngrijire integrată și implementarea unor abordări centrate pe pacient.
Modelul spațio-temporal al distribuției tuberculozei în România și poluarea cu particule în suspensie asociată cu riscul de infecție
Datele anuale la nivelul unităților administrativ-teritoriale, pe grupe de vârstă și gen, din statisticile demografice naționale publicate pe site-ul oficial al Institutului Național de Statistică, au fost utilizate pentru a raporta numărul de cazuri la populație. Hărțile au fost realizate folosind date geospațiale publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și nomenclatorul oficial al unităților administrativ-teritoriale din România, denumit SIRUTA.
Datele statistice privind distribuția cazurilor de tuberculoză în România au fost obținute din rapoartele anuale ale Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei din România. Cercetarea a avut ca obiectiv compararea distribuției geografice a tuberculozei cu distribuția zonelor care înregistrează cele mai ridicate valori ale particulelor în suspensie (PM2.5). Identificarea precisă a zonelor de concentrare a tuberculozei și corelarea cu PM2.5 furnizează date relevante pentru optimizarea politicilor de gestionare a bolii.
sursa info : https://www.mdpi.com/2073-4433/14/5/867
https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1029/2023GH000972
