Intro: În tumultul orașelor moderne, liniștea a devenit un lux, iar linistea pare să fie o amintire din trecut. În mijlocul agitației zilnice, sunetele invazive – de la sunetul motoarelor de avion (daca este sa includem marile orase ce detin un aeroport), sau a spectacolelor in aer liber si concercertelor de muzica, la claxoanele mașinilor și zgomotele lucrărilor de construcție, până la tonul de apel al telefoanelor mobile și muzica înfricoșătoare din vecinătate – creează un tapet sonor constant, care ne însoțește pretutindeni. Această tip de poluare, cunoscută sub numele de poluare fonică, nu doar că afectează calitatea vieții noastre zilnice, ci poate avea și consecințe grave asupra sănătății noastre fizice și mentale. În acest articol, vom explora impactul poluării fonice asupra societății moderne, analizând cauzele, efectele și posibilele soluții pentru a redobândi liniștea atât de necesară în mediu urban.
(sursa :https://hal.science/hal-00985998/document)
Directiva privind zgomotul ambiental (END)
Orientările OMS(Organizatiei Mondiale a Sanatatii) privind zgomotul în comunitate recomandă un nivel mai mic de 30 decibeli ponderați A (dB(A)) în dormitoare în timpul nopții pentru un somn de bună calitate și mai puțin de 35 dB(A) în sălile de clasă pentru a permite condiții bune de predare și învățare.
Liniile directoare ale OMS pentru zgomotul nocturn recomandă mai puțin de 40 dB(A) de medie anuală (Lnight) în afara dormitoarelor pentru a preveni efectele negative asupra sănătății cauzate de zgomotul nocturn.
Potrivit unui raport al Uniunii Europene (UE), aproximativ 40% din populația din țările UE este expusă la zgomotul traficului rutier la niveluri care depășesc 55 db(A);20% este expusă la niveluri care depășesc 65 dB(A) în timpul zilei; și peste 30% este expusă la niveluri care depășesc 55 dB(A) pe timp de noapte.
Sirene. Motociclete. Alarme auto. Câini care latră. Claxoane de mașină. Skateboard-uri. Copii care se joacă. Avioane deasupra capului. Deși acestea sunt adesea considerate neplăceri pe care trebuie să le suporți atunci când locuiești într-o zonă urbană, aceste sunete sunt, de asemenea, surse principale de poluare fonică și, în timp, pot provoca daune grave. Zgomotul de fond al unui oras nu este luat in considerare cu adevarat, decat atunci cand … nu mai este. S-a realizat o comparatie intre nivelul de zgomot dinainte de pandemia COVID-19 si perioada de izolare. Diferenta se poate observa pe grafic.
(sursa: https://www.nytimes.com/interactive/2020/05/22/upshot/coronavirus-quiet-city-noise.html )
I.CONTEXTUL LA NIVEL ZONAL
La nivel global:
In întreaga lume observăm o tendință crescătoare în ceea ce privește nivelul de zgomot și producția de vibrații, fenomen alimentat de expansiunea rapidă a diverselor sectoare economice, industrii sau infrastructuri de transport (tramvaie, autobuze, masini personale). Aceste surse de zgomot reprezintă un factor perturbator al mediului înconjurător, afectând calitatea vieții și activităților umane. Poluarea fonică, sau zgomotul ambiental, este asociat cu aceste fenomene și are o influență semnificativă asupra mediului în care trăim, afectandu-ne sanatatea fizica si mentala. Zgomotul poate fi definit ca o combinație dezordonată de sunete cu diferite frecvențe și intensități, transmise prin vibratii mecanice a mediului inconjurator, care creează o senzație inconfortabilă, obositoare și neplacuta.
Zgomotul sau intensitatea sonora se masoara in decibeli sau foni si valoarea de 80 dB reprezinta un prag dupa care intensitatea sunetului devine nociva. Expunerea excesiva la zgomot intens, mai ales pe perioade lungi de timp, poate duce la deteriorarea timpanului (organul uman sensibil la vibratii) sau chiar la surditate.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis, de asemenea, recomandări privind nivelurile de zgomot, stabilind că expunerea pe termen lung la zgomotul generat de traficul rutier ar trebui să fie sub 55dB în timpul zilei și serii-noaptea, respectiv sub 45dB în timpul nopții, pentru a preveni impactul negativ asupra sănătății. Pentru zboruri, valorile recomandate sunt sub 45dB în timpul zilei, serii și nopții, și sub 40dB în timpul nopții.
Potrivit Agenției Europene pentru Mediu (AEM), aproximativ 113 milioane de persoane din cele 33 de țări membre ale acesteia sunt expuse la niveluri de zgomot produse de traficul rutier de cel puțin 55 dB, iar dintre acestea, 36 de milioane sunt expuse la niveluri foarte ridicate, de cel puțin 65 dB.
In Europa:
Zgomotul ambiental, și în special zgomotul produs de traficul rutier, reprezintă o problemă majoră de mediu în Europa. Cel puțin 20 % (1 persoana din 5) din din populația UE locuiește în zone în care nivelurile de zgomot din trafic sunt dăunătoare pentru sănătate.
Conform raportului european EEA Report No 22/2019 se estimează că 113 milioane de persoane sunt afectate de niveluri de zgomot din trafic pe termen lung, pe timp de zi și seară-noapte, de cel puțin 55 dB(A). În plus, 22 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri ridicate de zgomot feroviar, 4 milioane la niveluri ridicate de zgomot al avioanelor și mai puțin de 1 milion la niveluri ridicate de zgomot cauzate de industrii.
(sursa : https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-noise-in-europe )
Deși zgomotul este o consecință a numeroaselor activități umane, cele mai comune surse ale poluării fonice sunt asociate transportului. Astfel, zgomotul generat de mijloacele de transport este considerat a doua problemă majoră de mediu în Europa de Vest, după poluarea cu particule fine PM2.5 si PM10 (peste 400 000 decese corelate cu calitatea aerului anual in Europa). Printre efectele adverse ale poluării fonice se numără diminuarea bunăstării populațiilor umane și afectarea sănătății și distribuției faunei sălbatice.
În 2002, a fost adoptată Directiva Europeana privind zgomotul ambiental (END) pentru a evalua eficacitatea controlului emisiilor în cadrul UE, impunând monitorizarea zgomotului ambiental la nivelul statelor membre. Această directivă a introdus doi indicatori importanți: pentru deranj și tulburări de somn. În cazul în care acești indicatori sunt depășiți, statele membre trebuie să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea expunerii la zgomot.
In Romania:
A. Transportul urban: poluare fonica generata de traficul rutier, feroviar și aerian.
-3 935 200 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier in timpul zilei (55 dB)
-2 88 7200 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier in timpul noptii (50 dB )
(sursa :https://noise.eea.europa.eu/ )
-143 900 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar in timpul zilei (55 dB)
-132 800 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar in timpul noptii (50 dB )
(sursa :https://noise.eea.europa.eu/ )
-18 800 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul aerian in timpul zilei (55 dB)
-18 800 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul aerian in timpul noptii (50 dB )
(sursa :https://noise.eea.europa.eu/ )
B. Activități industriale: poluare fonica generata de procesele industriale și de construcții
-15 800 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de industrie in timpul zilei (55 dB)
-7100 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de industrie in timpul noptii (50 dB )
(sursa :https://noise.eea.europa.eu/ )
C. Activități umane: poluare fonica generata de rezidentiale sau locatii de interes pentru viata de zi cu zi (centrele comerciale, piete ,spectacole comunitare sau concerte)
A. Transportul urban (automobile)
Categoria 1: Autovehicule ușoare
Categoria 2: Vehicule grele medii
Categoria 3: Vehicule grele
Categoria 4: Vehicule cu două roți motorizate
Pentru fiecare vehicul rutier, modelul decalcul al indicelui de poluare sonora constă într-un set de ecuații matematice care reprezintă cele două surse principale de zgomot:
1. Zgomotul de rulare datorat interacțiunii dintre anvelope și drum;
Accelerarea și decelerarea vehiculelor pot avea un efect semnificativ asupra emisiilor de zgomot ale vehiculelor, în special atunci când se apropie sau pleacă de la trecerile de pietoni.
2. Zgomotul de propulsie produs de linia de propulsie (motor, evacuare etc.) a vehiculului.
Zgomotul produs la frecarea cu aerul (cat de aerodinamica este masina) este încorporat în sursele de zgomot de rulare.
A. Transportul urban (trenuri)
Sunt identificate mai multe surse de zgomot relevante, care ar putea să nu depindă toate direct de viteza trenului:
– Zgomotul produs de grupul motopropulsor, cum ar fi motoarele diesel (inclusiv admisie, evacuare și motor), transmisia de viteze, generatoarele electrice, care depind în principal de turația motorului pe minut a motorului (rpm) și sursele electrice, cum ar fi convertoarele, care pot fi în mare parte dependente de electricitate;
– Zgomotul produs de ventilatoare și de sistemele de răcire, în funcție de turația ventilatoarelor; în unele cazuri, ventilatoarele pot fi direct cuplate direct la linia de transmisie;
– Surse intermitente, cum ar fi compresoarele, supapele și altele
(sursa :https://hal.science/hal-00985998/document )
Contribuția vehiculului și contribuția căii ferate la zgomotul de rulare sunt separate în patru categorii elemente esențiale: rugozitatea roților, rugozitatea șinei, funcția de transfer a vehiculului către roți și către suprastructură (vase) și funcția de transfer al căii ferate. Rugozitatea roților și a șinelor reprezintă cauza excitării vibrațiilor în punctul de contact dintre șină și roată, iar funcțiile de transfer sunt două funcții empirice sau modelate care reprezintă întregul complex fenomene de generare a vibrațiilor mecanice și a sunetului pe suprafețele roții, a șină, traversă și substructura căii ferate.
A. Transportul urban (aerian)
Exceptand aeronavele militare si cele cu elice, principala problema la aeronavele cu 2 sau 4 motoare cu turbina este zgomotul produs la decolare si aterizare.
Din aceasta cauza ruta si orarul se zbor pot reprezenta o solutie rapida pe moment, pana cand o noua tehnologie va fi folosita in aviatie.
(sursa : https://global.jaxa.jp/article/2015/special/dreams/ishii.html )
B. Activități industriale
Sursele industriale sunt de dimensiuni foarte variabile. Acestea pot fi atât instalații industriale mari, cât și mici surse concentrate, cum ar fi uneltele mici sau mașinile de lucru utilizate în fabrici. În funcție de dimensiuni și de modul în care mai multe surse unice se extind pe o zonă, cu fiecare aparținând aceluiași sit industrial, acestea pot fi modelate ca surse punctiforme dar reprezinta toata zona. Din pacate Romania sta cel mai prost din europa conform raportului Environmental noise in Europe – 2020 daca este sa vorbim despre procentul locuitorilor expusi la poluarea fonica industriala:
(sursa : https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-noise-in-europe )
Chiar daca industria a avut un declin in Romania, tot mai intalnim fabrici precum Kronospan la Brasov si Sebes,Azomures la Tragu Mures sau altele.
(sursa : https://helpsavenature.com/effects-of-industrial-noise-pollution )
Următoarele informațiicartografierea zgomotului:
– orele de lucru (zi, seară, noapte, pe baza unei medii anuale)
– Locația (coordonate x, y) și altitudinea (z) sursei de zgomot.
– Tipul sursei (platforma indistriala)
– Dimensiuni și orientare
– Condiții de funcționare a sursei ( avize de mediu)
Daca este sa vorbim de santiere si blocuri in constructii, Cluj-Napoca a cunoscut o ascensiune pe baza cererii si santiere au inceput sa apara peste tot.
(sursa: https://www.bluettipower.com/blogs/news/can-a-solar-generator-power-a-jack-hammer )
C. Activități umane
Aproape orice actiune a societatii moderne produce poluare fonica incepand de la tunderea gazonului, udatul florilor, spalatul masinii chiar si tot ce inseamna actiuni pentru a creea confort (compresoare pentru AC, centrale pentru incalzire, aspiratoare).
Iata câteva exemple suplimentare de poluare fonica cauzată de activități umane:
– Evenimente și divertisment: Concerte, festivaluri, cluburi de noapte și alte evenimente sociale pot emite zgomot puternic, care poate deranja comunitățile rezidențiale din apropiere.
-Aparatură de uz casnic: Electrocasnice precum mașini de spălat, uscătoare, aspiratoare și alte dispozitive pot contribui la poluarea fonica în interiorul locuințelor.
-Activități recreative: Motoare de bărci, jet-ski-uri și alte vehicule marine pot produce zgomot în medii acvatice, afectând fauna marină și comunitățile de locuitori de la mal.
-Evenimente sportive: Stadioanele și arenele sportive pot emite zgomote puternice în timpul meciurilor și evenimentelor sportive, perturbând comunitățile din jur.
(sursa : https://soundzipper.com/blog/category/infographic/ )
II.POLUAREA ACUSTICA
Domeniul de frecvență și definițiile benzilor
Pentru monitorizare si masurare a poluarii fonice, se foloseste metoda CNOSSOS-EU este valabilă pentru determinarea zgomotului în gama de frecvențe de la 125 Hz până la 4 kHz pentru zgomotul traficului rutier, de la 125 Hz până la 4 kHz pentru zgomotul feroviar, de la 63 Hz până la 4 kHz pentru zgomotul industrial și de la 50 Hz la 10 kHz pentru zgomotul aeronavelor.
Cele 4 categorii de zgomote nocive
1.Zgomotul continuu: este un sunet constant, fără pauze, generat de fabrici, uzine, motoare sau sisteme de ventilație și încălzire.
2.Zgomotul intermitent: este un sunet care variază în intensitate, oscilând între niveluri ridicate și scăzute. Este întâlnit frecvent în transportul aerian și feroviar.
3.Zgomotul impulsiv: este printre cele mai periculoase forme de zgomot, provenind în principal din industria construcțiilor și demolărilor.
4.Zgomotul de joasă frecvență: este o formă comună de zgomot asociată cu mediul urban și rezidențial, generată de centrale electrice sau mașini, care se răspândește cu ușurință.
Propagarea zgomotului
– Căile de propagare directă sunt linii drepte care leagă sursa direct de receptor. Acest lucru nu implică neapărat faptul că sursa se află în vizibilitate directă față de receptor
(sursa: https://hal.science/hal-00985998/document )
– Căile de propagare reflectate sunt generate de obstacole verticale. Se presupune că aceste traiectorii respectă legile reflexiei speculare în plan orizontal. Notă: că reflexiile de la sol sunt luate în considerare de modelul punct-la-punct și nu trebuie considerate ca fiind căi de propagare independente.
(sursa: https://hal.science/hal-00985998/document )
– Căile de propagare cu difracție laterală sunt generate de marginile verticale ale obstacolelor. În cazul surselor extinse (drumuri, căi ferate și aeronave), astfel de traiectorii fac de obicei o contribuție neglijabilă la nivelurile sonore totale și, prin urmare, pot fi omise. Pentru sursele de dimensiuni relativ mici (adică elemente ale sursei care sunt mai mici decât distanța de propagare), cum ar fi în cazul zonelor industriale sau al deschiderilor de tuneluri.
(sursa: https://hal.science/hal-00985998/document )
Casele si cartierele residentiale folosesc adesea perdea de copaci sau plante intre zona locuibila si principala ruta de transport, mai ales daca traficul este crescut in zona.
(sursa: https://hal.science/hal-00985998/document )
În urma a 2 teste efectuate în oraș (direct la culuarul de zbor a avioanelor ce zboară peste Cluj-Napoca) și în afară orașului (lângă autostrada) am ajuns la concluzia că nivelul de zgomot rezultat prin reflexie sau amplificare din cauza terenului, poate fi mult mai mare decât nivelul de zgomot măsurat lângă sursă.
– Efecte meteorologice Viteza si directia vântului, la fel si temperatura aerului determină refracția traiectoriei undelor sonore, drept urmare poate influenta propagarea acestuia. Deasemenea conditiile de trafic precum temperatura, suprafata de rulare, umiditatea carosabilului pot influenta nivelul de poluare.
III.EFECTELE POLUARII FONICE
A. Impactul asupra sănătății al expunerii la zgomotului ambiental
Se estimează că expunerea pe termen lung la zgomotul ambiental cauzează 12 000 de decese premature și contribuie la 48 000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice pe an pe teritoriul european. Peste 22 milioane de persoane suferă de un nivel ridicat de stres cronic și 6,5 milioane de persoane suferă de tulburări de somn cronice ridicate.
Ca urmare a zgomotului produs de aeronave, se estimează că 12 500 de elevi suferă de tulburări de învățare la școală.
– Zgomotul din mediul înconjurător (adică zgomotul rutier, feroviar, al aeronavelor și al industriei) se numără printre principalele riscuri de mediu pentru sănătate
– Cele mai grave efecte ale zgomotului asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator, care pot duce la mortalitate prematură, se presupune că sunt
declanșate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung de stres emoțional pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.
– Este probabil ca aceste efecte asupra sănătății să fie subestimate si realitatea sa fie mult mai grava
Descrierea principalelor efecte adverse ale zgomotului asupra sănătății, altele decât cele auditive :
Iritarea/Enervare
Este unul dintre cele mai răspândite răspunsuri la zgomot și este descrisă ca o reacție de stres care înglobează o gamă largă de sentimente negative, inclusiv tulburare, nemulțumire, stres, nemulțumirea, iritarea și deranjul. Răspunsul individual la zgomot depinde nu numai de nivelurile de expunere ci și de factori contextuali, situaționali și personali. Acesta poate iniția reacții fiziologice de stres care,
dacă sunt pe termen lung, ar putea declanșa apariția bolilor cardiovasculare.
Tulburarea somnului
Somnul are rolul de a facilita funcțiile vitale ale organismului nostru. Zgomotul fragmentează somnul, reduce continuitatea somnului și reduce durata totală a somnului, ceea ce poate avea impact asupra vigilenței, performanței la locul de muncă și calitatea vieții. Restrângerea perioadei in care dormim determină, printre altele, modificări ale metabolismului glucozei și ale reglarea poftei de mâncare, afectarea consolidării memoriei și o disfuncție la nivelul vaselor de sânge. Perturbarea somnului pe termen lung poate duce, de asemenea, la probleme de sănătate cardiovasculară.
Efecte cardiovasculare si metabolice
Zgomotul este un factor de risc important pentru bolile cronice. Expunerea la zgomot activează reacții de stres în organism, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale, la modificarea ritmului cardiac și la eliberarea de hormoni de stres. În plus, efectele cardiovasculare și metabolice legate de expunerea la zgomot pot fi, de asemenea, o consecință unei reduceri a calității somnului, cauzată de expunerea la zgomot în timpul nopții, printre alte efecte suplimentare sau mecanisme intercorelate. Aceste efecte cronice pot duce la mortalitate prematură.
Dezvoltarea cognitiva la copii
Zgomotul din sălile de clasă îi afectează pe copii în multe feluri, inclusiv prin scăderea motivației, reducerea vorbirii , înțelegerea și concentrarea, producând enervare și deranj, și creșterea neliniștii. Ca urmare, copiii expuși la zgomot la școală pot avea o capacitatea de citire, memoria și performanțe mai slabe. Deficiența cognitivă ar putea fi, de asemenea, legată de expunerea la zgomot acasă în timpul orelor de somn, ceea ce poate cauza o stare de spirit scăzută, oboseală și o performanță scăzută în îndeplinirea sarcinilor. De asemenea, zgomotul de acasă poate fi legat de hiperactivitate și de probleme de neatenție, care pot cauza scăderea performanțe școlare mai scăzute.
(sursa : https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-noise-in-europe )
B. Consecințe sociale: Inegalitățile sociale și vulnerabilitatea la zgomotului ambiental
Expunerea la zgomotul ambiental nu afectează pe toată lumea în mod egal. Grupurile defavorizate din punct de vedere social, precum și grupurile cu susceptibilitate crescută la zgomot pot suferi efecte mai pronunțate ale zgomotului asupra sănătății.
Inegalitățile în materie de sănătate din mediul înconjurător pot apărea nu numai ca
ca urmare a diferențelor de expunere. Efectele asupra sănătății zgomotului depind, de asemenea, de susceptibilitatea individuală și capacitatea de a se recupera în urma acestor efecte. Deși majoritatea cercetărilor s-au concentrat asupra impactului
zgomotului asupra copiilor, există și alte grupuri care ar putea fi afectate în mod disproporționat de zgomot:
Copii
Expunerea la zgomotul aeronavelor în școli afectează capacitatea de invatare a copiilor. În comparație cu adulții, copiii se află într-o fază importantă de învățare și dezvoltare și pot prin urmare, să fie afectați în mod disproporționat de zgomot. De asemenea, copiii pot fi lipsiți de capacitatea de a face față strategii și să aibă mai puțin control asupra zgomotului din mediul înconjurător decât adulții. Pe măsură ce copiii petrec, de asemenea, mai mult timp în pat, ei pot fi expuși mai mult la nivelurile de zgomot nocturn.
Persoanele vârstnice
Deoarece structura somnului devine mai fragmentată odată cu vârsta; persoanele vârstnice sunt mai vulnerabile la tulburări de somn. Persoanele în vârstă pot fi, de asemenea, mai predispuse să sufere efecte cardiovasculare din cauza zgomotului decât adulții si tinerii. Riscul de suferi de afecțiuni legate de inimă și de sistemul circulator crește odată cu vârsta. În plus, persoanele în vârstă petrec de obicei mai mult timp acasă sau au trăit într-o proprietate expusă la zgomot timp de mulți ani.
Muncitorii care lucrează în schimburi
Muncitorii care lucrează în schimburi pot fi expuși unui risc crescut de a se confrunta cu efecte negative din cauza expunerea la zgomotul ambiental, deoarece structura somnului lor este supusă la stres. De asemenea, muncitorii în schimburi pot avea nevoie să doarmă în timpul zilei, când zgomotul ambiental este mai ridicat.
Femeile gravide
Structura somnului la femeile însărcinate devine mai fragmentată. De asemenea, zgomotul din mediul înconjurător poate crește riscul de naștere prematură.
Grupurile socio-economice inferioare pot fi expuse la niveluri mai ridicate de zgomot. Cei care locuiesc în locații defavorizate au mai puțin acces la zone liniștite. De regula populația defavorizata poat resimți cel mai grav efecte ale poluării fonice ca urmare a unei locuințe mai sărace sau a unor condiții de sănătate precare.
Recomandarile Organizatiei Mondiale de Sanantate in legatura cu zgomotul comunitar sunt ca nivelurile de zgomot în spațiile de joacă din școli să nu depășească 55 dB(A), în timp ce în sălile de clasă interioare nivelurile de zgomot din sălile de clasă nu ar trebui să depășească 35 dB(A).
– Zgomotul antropogen provoacă o serie de reacții fiziologice și comportamentale la animalele sălbatice terestre și marine, care poate duce la reducerea succesului reproductiv, la creșterea riscului de mortalitate și la emigrare, ceea ce duce la scaderea populatiei.
– Deși răspunsurile la zgomot depind în mare măsură de specie, efectele pot începe să apară la niveluri atât de scăzute, precum 40 dB(A) pentru animalele terestre. Pe lângă nivelurile de zgomot, impactul poate depinde și de frecvența și tipul de zgomot.
– Cel puțin 19 % din zonele de protecție a naturii acoperite de Natura 2000 sunt situate în zone în care nivelurile de zgomot depășesc nivelul pragurile de raportare din Directiva privind zgomotul ambiental din cauza drumurilor, căilor ferate și avioanelor.
(sursa : https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-noise-in-europe )
IV.MASURI DE REDUCERE SI PREVENIRE
În zonele urbane, mai mult de 50 % din măsurile de reducere și gestionare a zgomotului se concentrează pe atenuarea zgomotului la nivelul sursei. Măsurile la sursă sunt utilizate pe scară largă pentru a reduce și gestiona zgomotul în zonele din afara orașelor care sunt afectate de căile ferate principale (52 %), aeroporturile principale (70 %) și drumurile principale (39 %). Gestionarea și reducerea zgomotului prin utilizarea terenurilor și gradinilor urbane reprezintă un procent foarte mic din măsurile alese pentru a aborda problema zgomotului.
Măsurile de combatere a poluării aerului în orașele europene oferă adesea beneficii comune în ceea ce privește reducerea zgomotului ambiental dar si imbuntatirea starii de spirit. Cu toate acestea, nu toate intervențiile sunt la fel de eficiente pentru ambii factori de stres. Cu toate acestea, estimările cost-beneficiu pentru acțiunile de atenuare pot fi mai favorabile dacă se iau în considerare efectele pozitive ale abordării atât a calității aerului, cât și a zgomotului. Acest lucru necesită o coordonare eficientă între comunitățile de factori de decizie politică și părțile interesate care lucrează pentru a
abordarea poluării fonice și a poluării aerului.
A. Reglementări și politici publice: Ce măsuri pot fi luate la nivel guvernamental pentru a reduce poluarea fonica
La nivelul orașelor, autoritățile de planificare utilizează un număr mare de măsuri de reducere a zgomotului pentru a diminua expunerea populației la zgomot. De exemplu, crearea de piste pentru biciclete pe drumurile largi a fost folosită ca instrument standard de reducere a zgomotului.
(sursa : https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-noise-in-europe )
B. Soluții tehnologice: Tehnologii și inovații care pot contribui la reducerea zgomotului în mediul urban
Utilizarea de asfalt fonoabsorbant pe rețeaua rutieră publică, adoptarea anvelopelor cu nivel redus de zgomot pentru vehiculele de transport în comun, extinderea infrastructurii pentru vehiculele electrice în mediul urban, încurajarea mobilității active prin promovarea mersului pe jos sau cu bicicleta, și transformarea străzilor în zone pietonale sunt câteva dintre inițiativele adoptate pentru reducerea zgomotului și îmbunătățirea calității vieții în orașe. În plus, numeroase orașe și regiuni au implementat zone cunoscute sub denumirea de “zone liniștite”, unde locuitorii pot scăpa de agitația urbană. Aceste spații, în mare parte verzi, includ parcuri și rezervații naturale.
Daca este sa vorbim de spatiile aglomerate precum spatii comerciale gen mall-uri, aeroporturile, garile, alile de asteptare, toate acestea pot adopta o arhitectura bazata pe materiale fonoabsorbante sau pe integrarea de gradini urbane verzi .
Alte reduceri de zgomot, în special cele legate de zgomotul feroviar, s-au materializat ca răspuns la măsurile naționale și europene de reducere a zgomotului ca instrumente de politică naționale și europene. Mai multe acțiuni contribuie la reducerea expunerii populației la zgomotul provocat de trenurile de marfă. Printre acestea se numără
se numără revizuirea specificațiilor tehnice pentru interoperabilitate – zgomot (UE, 2019a), care va face ca utilizarea de trenuri silențioase vagoane obligatorii până în 2020; introducerea taxelor de acces la calea ferată în funcție de zgomot în mai multe țări, și interzicerea totală a utilizării vagoanelor care nu sunt conforme cu STI NOI începând din 2020. Pe lângă reducerea zgomotului produs de trenurile de marfă, montarea ulterioară a frânelor silențioase la trenurile de călători a dus la o reducere a zgomotului considerabil.
C. Translatarea evenimentelor acustice in informatii
Senzorul de sunet este un modul care monitorizează și detectează semnalele sonore, cum ar fi claxoane, zgomot produs de actiuni mecanice sau orice zgomot realizat de actiunile umane . Este cunoscut și sub numele de senzor acustic sau detector de sunet.
Conține un microfon, un amplificator de putere și un actuator de ieșire. Microfonul care acționează ca un senzor de intrare primește semnalul sonor și îl convertește într-un semnal electric. Apoi, acest semnal este amplificat de amplificatorul de putere, iar amplitudinea sa este detectată de detectorul de vârf.
(sursa : https://www.electronics-tutorials.ws/io/io_8.html)
Procesul de funcționare a unui senzor care măsoară poluarea fonică este relativ complex, dar poate fi simplificat în câțiva pași de bază.
1. Captarea sunetului: Senzorul este echipat cu un microfon sau alt dispozitiv de captare a sunetului care detectează undele sonore din mediul înconjurător.
2. Convertirea semnalului: Semnalul acustic captat este transformat într-un semnal electric de către elementele senzorului, folosind tehnologii precum tranzistoarele sau microcipuri specializate.
3. Amplificare și filtrare: Semnalul electric este apoi amplificat și filtrat pentru a elimina zgomotul de fond și pentru a evidenția frecvențele specifice asociate cu poluarea fonică, cum ar fi cele generate de traficul rutier, industrial sau urban.
4. Procesare și analiză: Semnalul filtrat este apoi procesat digital pentru a determina nivelurile de poluare fonică în diferite frecvențe și intensități. Aici sunt implicate algoritme complexe care pot distinge între diferite surse de zgomot și pot calcula nivelurile de decibeli în funcție de normele și standardele de calitate a aerului stabilite.
5. Transmiterea datelor: Informațiile obținute sunt transmise către un sistem central de monitorizare sau către dispozitivele conectate la rețea, cum ar fi computerele sau serverele, pentru a fi stocate, analizate și utilizate în scopuri de monitorizare a poluării fonică și luarea deciziilor în consecință.
În ansamblu, aceste etape sunt fundamentale pentru funcționarea corectă a unui senzor de poluare fonică, ajutând la detectarea, monitorizarea și gestionarea impactului zgomotului asupra mediului și sănătății umane.
D. Monitorizarea, constientizarea si masurarea poluarii fonice
Exista mai multe metode de a masura poluarea fonica. Fie folosim dispozitive mobile/telefoane (sunt disponibile mai multe aplicatii) fie senzori calibrati cu stocare pe card sau ecrane, ce detin un certificat sau nu. Aplicatiile pot afisa rezultatul pe grafice sau pot exporta masuratorile in format CSV.
(Sursa : https://play.google.com/store/apps/details?id=com.binghuo.soundmeter&hl=ro&gl=US
https://blog.echobarrier.com/blog/6-best-ios-apps-to-measure-noise-level-decibel-meters )
Pentru folosirea personala si monitorizarea zgomotului chiar din propria locuinte (birou sau dormitor), sunt disponibile catvea variante de senzori ce se pot integra chiar si in sistemele de case inteligente.
(sursa : https://techcrunch.com/2022/03/30/minut-series-b/ ,https://noiseaware.com )
Utiliza sonometrelor din comert, de cele mai multe ori acestea vin insotite de un certificat de conformitate sau verificate metrologic (atunci sunt insotite de rezultatele testelor).
https://www.meterland.ro/ro/sunet/485-cem-dt-8852-sonometru-profesional-cu-memorare.html )
Daca ne inetereseaza ca masuratorile sa fie stocate intr-un mediu online, atunci va trebui sa luam in considerare retelele private, care inglobeaza pe langa senzorii ce masoara calitatea aerului si senzor penru masurarea nivelului de poluare fonic. Uradmonitor este una din retelele private globala si pulse.eco este una din retelele europene unde amatorii isi pot ingloba senzorii confectionati de catre ei.
(Sursa : www.uradmonitor.com ) (Sursa : www.stropdeaer.ro )
Accesarea datelor pe o perioada mai lunga de timp ne poate ajuta sa intelegem daca mediul pe care il monitorizam este nociv pentru santatea noastra .
(Sursa : www.uradmonitor.com ) (Sursa :https://cluj-napoca.pulse.eco/ )
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra unui oras, monitorizarea poluarii fonice se poate face pe platfome ce detin si harti cu locatii exacte a senzorilor montati pe pozitie fixa.
(sursa : www.uradmonitor.com )
(sursa : https://cluj-napoca.pulse.eco/ )
Pentru a sumariza,am realizat un studiu calculand media anuala pentru 15 senzori comunitari distribuiti atat in oras cat si in afara acestuia. Astefel pentru Lden (24h) si Lnight (8h) am folosit formula de mai jos:
(Sursa :https://anima-project.eu/noise-platform/european-indicators )
Putem observa ca 50% din senzori au valori peste limita admisa de 55 dB in interiorul orasului. Cu cat ne indepartam de trafic si culuarul de zbor, zgomotul are un nivel mai cazut.
Insa chiar si in afara orasului, infrastructuta (autostrada) poate afecta si deranjaenorm localitatile invecinate cu aceasta (lipsa de panouri sau de rosturi absorbante la pasaje). Nivelul de zgomot depastest atat ziua cat si noaptea pragurile admise.
(sursa : https://stropdeaer.ro/air-quality-study/romania/cluj-napoca/noise_cluj/noise_cluj_2023_popup.html )
Din ce in ce mai multi locuitori al marilor orase se plang de zgomot si de nivelul ridicat al poluarii fonice. Din acest motiv resposabili locali au trecut la maparea nivelului de zgomot pe fiecare cartier si strada pe baza datelor si a plangerilor (exemple Gwangju si New York, Brussels – interactiv).
(sursa : http://koreabizwire.com/gwangju-to-map-city-noise/34043 ,https://www.microsoft.com/en-us/research/project/citynoise/ )
(sursa: https://noisy-city.jetpack.ai/ )
V.CONCLUZIE
Expunerea pe o perioada de timp mai indelungata la poluare fonica de peste 55 dB, chiar daca nu il percepem ca un zgomot deranjant, poate duce la efecte asupra sanatatii.
Poluarea fonica este în stransa legatura cu poluarea aerului, de cele mai multe ori avand surse comune precum traficul auto si depinde de mediul inconjurator pentru a se propaga.
Avem nevoie de dezvoltarea de strategii integrate pentru reducerea zgomotului și a poluării atmosferice din trafic ar putea reprezenta o soluție eficientă pentru optimizarea costurilor și a eforturilor în acest sens. Fără implementarea unor măsuri concrete pentru abordarea problemelor legate de zgomot, este improbabil ca numărul persoanelor expuse la acest fenomen să scadă semnificativ în viitor, având în vedere extinderea urbană și cererea în creștere pentru mobilitate.
O reducere semnificativă a expunerii la nivelele dăunătoare de zgomot nu poate fi realizată doar prin intervenții punctuale, ci necesită aplicarea unui set diversificat de măsuri, inclusiv îmbunătățiri tehnologice, politici proactive în domeniul zgomotului, o planificare urbană și de infrastructură mai eficientă, precum și schimbări în comportamentul individual.
În plus, orice cetatean poate alege alternative de transport, precum bicicletele sau mașinile electrice. O altă soluție viabilă este izolarea locuințelor cu materiale special concepute pentru antifonare si reducerea zgomotului. Aceeași abordare poate fi adoptată și de către dezvoltatorii imobiliari pentru blocuri rezidențiale, spații comerciale sau clădiri de birouri. Comunitatile aflate in cartiere de case pot opta sa planteze perdele fonice din arbusti sau copaci pentru a izola fonic cartiere rezidentiale.
VI.BIBLIOGRAFIE
A. Lista surselor folosite pentru elaborarea articolului.
– https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-noise-in-europe
– https://hal.science/hal-00985998/document
–https://kimmagescheme.ie/wp-content/uploads/sites/4/2023/07/Chapter-09-Noise-Vibration.pdf
– video EEA Ask an Expert Q&A on noise pollution (https://www.facebook.com/watch/?v=202930907443608 )
