Titlu:“Radiografia Poluării cu Particule Fine (PM2.5 si PM10) în Principalele Orașe Românești – Cluj-Napoca, București și Iași în 2023”
De : Luchiian Alexandru
Introducere:
Poluarea aerului poate fi definită ca introducerea sau prezența de particule, gaze sau orice alte substanțe chimice în atmosferă care sunt dăunătoare sănătății umane, vieții animale, vegetației sau care degradează calitatea mediului într-o măsură care depășește standardele normale sau așteptate.
Fig, 1 (https://www.japantimes.co.jp/life/2019/05/11/environment/reading-air-tokyo-still-work-air-pollution/)
Calitatea aerului pe care îl respirăm este influențată de o multitudine de factori, însă trei dintre cei mai semnificativi sunt condițiile meteorologice, locația geografică și activitățile umane. Înțelegerea modului în care acești factori interacționează ne poate ajuta să identificăm și să mitigăm sursele de poluare a aerului.
1. Condițiile meteorologice: Vremea joacă un rol crucial în dispersia sau acumularea poluanților din aer. De exemplu, vântul poate ajuta la dispersarea poluanților, îmbunătățind astfel calitatea aerului, în timp ce o lipsă de vânt poate duce la acumularea acestora într-o anumită zonă. Temperaturile ridicate pot intensifica anumite reacții chimice în atmosferă, crescând nivelurile de ozon la nivelul solului, în timp ce inversiunile termice, unde un strat de aer rece este prins sub unul mai cald, pot bloca poluanții aproape de suprafața pământului, deteriorând grav calitatea aerului.
2. Locația geografică: Geografia unei regiuni influențează, de asemenea, calitatea aerului. Zonele urbane, de exemplu, tind să aibă o calitate a aerului mai slabă datorită concentrației mari de vehicule și activități industriale care emit poluanți. Pe de altă parte, regiunile montane pot experimenta o calitate mai bună a aerului datorită altitudinii și circulației aerului care pot ajuta la dispersarea poluanților. Totuși, văile montane pot fi predispuse la acumularea de poluanți din cauza circulației limitate a aerului. De asemenea, proximitatea față de sursele de poluare, cum ar fi fabricile și autostrăzile, poate afecta negativ calitatea aerului local.
3. Activitățile umane: Fără îndoială, activitățile umane sunt printre cei mai importanți factori care influențează calitatea aerului. Arderea combustibililor fosili pentru transport, încălzire și producția de energie electrică eliberează o gamă largă de poluanți în aer, inclusiv particule fine, dioxid de sulf, oxizi de azot și monoxid de carbon. Industriile grele, agricultura și chiar activitățile casnice, cum ar fi folosirea solvenților și a vopselelor, contribuie, de asemenea, la poluarea aerului. Îmbunătățirea practicilor industriale, adoptarea de tehnologii curate și promovarea mijloacelor de transport ecologice sunt esențiale pentru reducerea impactului activităților umane asupra calității aerului.
Primii 2 factori au fost detaliați în articolul precendent, astfel în articolul următor vom încerca pe baza studiului realizat să detaliem factorul decisiv de care depinde în mare măsură calitatea aerului în zona urbană și anume activitățile umane.
Scopul studiului și importanța analizei comparative între cele trei orașe majore din România
În ultimele decenii, problema poluării aerului a devenit tot mai presantă, atrăgând atenția autorităților, oamenilor de știință și publicului larg. Printre cei mai periculoși poluanți atmosferici se numără particulele fine, cunoscute sub denumirile PM2.5 și PM10, care sunt de dimensiuni microscopice, imperceptibile ochiului uman, dar extrem de nocive pentru sănătate și mediu.
Impactul acestor particule asupra sănătății este profund preocupant. Din cauza dimensiunilor lor mici, aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni, iar unele dintre ele pot ajunge chiar în fluxul sanguin, având potențialul de a cauza daune grave organismului. Expunerea pe termen lung la particulele PM2.5 și PM10 este asociată cu o gamă largă de afecțiuni de sănătate, inclusiv afecțiuni respiratorii cum ar fi astmul și bronșita, boli cardiovasculare, creșterea riscului de accident vascular cerebral, cancer pulmonar și chiar deces prematur.
Impactul negativ al poluării cu particule fine nu se limitează doar la sănătatea umană. Aceste particule pot avea consecințe devastatoare și asupra mediului înconjurător, contribuind la degradarea calității solului și apei, distrugerea habitatelor naturale și afectarea biodiversității.
Astfel, este evident că combaterea poluării cu particule PM2.5 și PM10 este o prioritate majoră pentru societatea modernă, necesitând eforturi concertate la nivel local, național și global pentru a proteja sănătatea umană și a conserva mediul înconjurător pentru generațiile viitoare.
În acest context alarmant al poluării cu particule PM2.5 și PM10, scopul central al studiului nostru transcende simpla documentare a unei probleme de mediu; el vizează o analiză profundă și comparativă a situației în trei dintre cele mai importante centre urbane ale României: Cluj-Napoca, București și Iași. Aceste orașe, fiecare cu caracteristici unice și provocări specifice în ceea ce privește calitatea aerului, oferă o oportunitate de înțelegere a dinamicii poluării urbane și a impactului acesteia asupra sănătății locuitorilor și mediului înconjurător.
Importanța acestei analize comparative constă în capacitatea de a identifica nu doar nivelurile de poluare și principalele lor surse, ci și de a înțelege modul în care factori specifici fiecărui oraș – precum densitatea traficului, tipurile predominante de încălzire a locuințelor, particularitățile activităților industriale și de construcții, precum și condițiile meteorologice și geografice – influențează calitatea aerului. În plus, prin compararea datelor și a strategiilor de ameliorare adoptate de fiecare oraș, putem desprinde lecții valoroase și identifica cele mai eficiente practici pentru combaterea poluării cu particule fine.
Analiza comparativă oferă, de asemenea, o perspectivă mai largă asupra provocărilor naționale în materie de calitate a aerului, subliniind necesitatea unor soluții adaptate la contextul local, dar coordonate la nivel național și chiar european. Acest demers este esențial pentru a mobiliza atât autoritățile, cât și publicul larg în lupta împotriva poluării aerului, promovând politici de mediu durabile și îmbunătățind, în ultimă instanță, calitatea vieții în orașele românești.
Prin urmare,studiul nostru nu numai că își propune să informeze și să conștientizeze publicul despre severitatea și complexitatea poluării cu particule ultrafine în context urban românesc, dar și să stimuleze dialogul între cetățeni, autorități și experți în domeniu, în vederea identificării și implementării celor mai eficace strategii de mitigare a acestui flagel al timpurilor moderne.
1. Despre Particulele PM2.5 și PM10
Particulele PM2.5 și PM10 sunt indicatori esențiali în evaluarea calității aerului, reflectând prezența unor particule fine și ultrafine în atmosferă, care pot avea efecte adverse semnificative asupra sănătății umane și a mediului. Înțelegerea naturii, originii și pericolelor asociate cu aceste particule este crucială pentru a aborda problema poluării aerului la nivel global.
1.1 Ce sunt particulele PM2.5 și PM10?
Termenul “PM” se referă la particulate matter sau materie particulată, iar cifrele 2.5 și 10 indică diametrul particulelor în micrometri. Particulele PM2.5, cunoscute și ca particule fine, au un diametru de 2.5 micrometri sau mai puțin, în timp ce particulele PM10, sau particulele grosiere, au un diametru de până la 10 micrometri. Datorită dimensiunii lor reduse, aceste particule pot fi inhalate ușor, ajungând în plămâni și chiar în fluxul sanguin.
1.2 De unde provin?
Sursele de particule PM2.5 și PM10 sunt variate și includ atât surse naturale, cât și antropogenice. Sursele naturale includ erupțiile vulcanice, furtunile de praf și polenul. Însă, în mediul urban și industrializat, sursele antropogenice sunt predominant responsabile pentru concentrațiile ridicate de PM2.5 și PM10. Acestea includ emisiile vehiculelor, activitățile industriale, arderea combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor și producerea de energie, arderea deșeurilor agricole și urbane, precum și construcțiile și lucrările de demolare.
Fig 2 (https://moderncivilians.blogspot.com/2020/02/air-pollution.html)
1.3 De ce sunt periculoase?
Particulele PM2.5 și PM10 sunt considerate deosebit de periculoase datorită capacității lor de a pătrunde profund în sistemul respirator. PM2.5, datorită dimensiunii sale foarte mici, poate ajunge în alveolele pulmonare și de acolo poate trece în fluxul sanguin, afectând nu doar plămânii, ci și alte organe. Expunerea la aceste particule este asociată cu numeroase probleme de sănătate, de la afecțiuni respiratorii acute și cronice, precum astmul și bronșita, la boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancer pulmonar și chiar efecte adverse asupra dezvoltării fetale și mortalitate prematură.
Pe lângă impactul direct asupra sănătății umane, particulele PM afectează negativ și mediul. Ele pot reduce vizibilitatea, afectând calitatea aerului peisagistic, pot depune substanțe nocive pe sol și în cursurile de apă, deteriorând habitatele naturale și afectând biodiversitatea.
Prin urmare, controlul și reducerea emisiilor de PM2.5 și PM10 sunt esențiale nu doar pentru protejarea sănătății publice, dar și pentru conservarea calității mediului înconjurător. Înțelegerea amănunțită a acestor particule, a surselor lor și a impactului pe care îl au, constituie un prim pas crucial în dezvoltarea de strategii eficiente pentru combaterea poluării aerului.
Impactul particulelor PM2.5 și PM10 asupra sănătății umane și a mediului este profund și multifacetic, afectând aproape toate aspectele vieții pe Pământ. Aceste particule fine și ultrafine au capacitatea de a penetra adânc în țesuturile vii și în ecosisteme, provocând o gamă largă de efecte negative.
1.4 Impactul asupra sănătății umane
Particulele ultrafine au efecte adverse asupra coropului uman indiferent daca expunerea este pentru putin timp sau pentru timp mai indelungat.
FIg 3 (https://www.mdpi.com/nanomaterials/nanomaterials-12-02656/article_deploy/html/images/nanomaterials-12-02656-g002.png)
1.4.1 Sistemul respirator
Particulele PM2.5 și PM10 sunt extrem de periculoase pentru sistemul respirator. Datorită dimensiunilor lor reduse, acestea pot trece de barierele naturale ale organismului și se pot depune în plămâni, provocând inflamații, reducerea funcției pulmonare și exacerbarea condițiilor existente precum astmul și bronșita cronică.
1.4.2 Sistemul cardiovascular
Studiile au demonstrat o legătură clară între expunerea pe termen lung la PM2.5 și un risc crescut de boli cardiovasculare. Particulele fine pot contribui la ateroscleroză (îngroșarea arterelor), pot crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral și pot influența negativ tensiunea arterială și funcția cardiacă.
1.4.3 Efecte carcinogene
Expunerea la PM2.5 a fost asociată și cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului pulmonar, ca urmare a conținutului lor de substanțe toxice și carcinogene, care, odată pătrunse în fluxul sanguin, pot afecta diverse organe.
1.4.4 Impact asupra dezvoltării fetale
Există dovezi că expunerea prenatală la PM2.5 și PM10 poate avea efecte negative asupra dezvoltării fetale, incluzând nașterea prematură și greutatea scăzută la naștere, ambele având implicații de lungă durată asupra sănătății copilului.
1.5 Impactul asupra mediului
Fig 4( https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0c/Acid_rain_woods1.JPG)
1.5.1 Ecosistemele
Particulele fine și ultrafine pot avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor. Depunerea lor pe sol poate afecta fertilitatea acestuia și poate schimba echilibrul chimic, afectând viața plantelor și a organismelor care depind de sol pentru nutriție.
1.5.2 Apa
PM2.5 și PM10 pot fi transportate de precipitații în cursurile de apă, afectând calitatea apei și viața acvatică. Substanțele toxice asociate cu aceste particule pot intra în lanțul alimentar acvatic, având efecte nocive asupra peștilor și a altor forme de viață acvatică.
1.5.3 Clima
Particulele fine joacă un rol semnificativ în schimbările climatice. Pe de o parte, ele pot contribui la încălzirea globală prin absorbția radiației solare. Pe de altă parte, pot avea un efect de răcire prin dispersarea și reflectarea luminii solare. Acest dualism al impactului lor complică eforturile de modelare și combatere a schimbărilor climatice.
1.5.4 Vizibilitatea
Poluarea cu particule fine reduce semnificativ vizibilitatea, ducând la ceață densă de poluare, cunoscută sub numele de smog. Aceasta nu numai că afectează calitatea vieții și estetica peisajului urban și natural, dar poate avea și implicații serioase pentru siguranța transportului.
Fig 5 (https://www.downtoearth.org.in/news/air/deaths-linked-to-pm2-5-2nd-highest-in-india-study-80767)
În concluzie, impactul particulelor PM2.5 și PM10 asupra sănătății umane și a mediului este extensiv și profund îngrijorător. Abordarea acestei probleme necesită o acțiune concertată și strategii complexe, adaptate la specificul fiecărei zone afectate, pentru a reduce emisiile de particule fine și pentru a proteja sănătatea populației și integritatea ecosistemelor noastre.
2. Standardele de calitate a aerului la nivel național și internațional
Expunerea în timp duce la efecte asupra sănătății și depinde de mulți factori individuali, iar pe unii dintre ei îi puteți controla.
Fig 6
Standardele de calitate a aerului sunt seturi de reguli și limite stabilite de autorități naționale și internaționale pentru a proteja sănătatea umană și mediul înconjurător împotriva poluării aerului. Aceste standarde stabilesc nivelurile maxime admise ale poluanților atmosferici și oferă orientări cu privire la măsurile necesare pentru a menține calitatea aerului la un nivel sigur pentru populație și ecosisteme. Iată o descriere detaliată a standardelor de calitate a aerului la nivel național și internațional:
2.1 Standarde de calitate a aerului la nivel național: România
În România, standardele de calitate a aerului sunt stabilite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Ordinul nr. 756/1997 și Ordinul nr. 293/2011. Aceste standarde definesc limitele admise pentru o serie de poluanți atmosferici, inclusiv dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), particule în suspensie (PM10 și PM2.5), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen și alte compuși organici volatili.
2.1.1 Principalele standarde includ:
PM10: Media zilnică de 50 μg/m³ și media anuală de 40 μg/m³.
PM2.5: Nu există o limită legală pentru PM2.5, însă sunt recomandate valorile ghid pentru protecția sănătății umane, stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), de 5 μg/m³ pentru media anuală și de 15 μg/m³ pentru media zilnică.
NO2: Media anuală de 40 μg/m³ și media orară de 200 μg/m³ (care nu trebuie să fie depășită mai mult de 18 ori pe an).
2.2 Standarde de calitate a aerului la nivel internațional:
2.2.1 Organizația Mondială a Sănătății (OMS):
OMS a emis Ghidurile de calitate a aerului în 2005 cu rectificare in 2021, care stabilesc recomandări pentru calitatea aerului, în scopul de a proteja sănătatea umană la nivel global. Acestea includ limite pentru particulele PM2.5 și PM10, dioxidul de azot, ozonul, dioxidul de sulf și alți poluanți atmosferici.
Fig 7
(https://www.who.int/news-room/feature-stories/detail/what-are-the-who-air-quality-guidelines)
2.2.2 Uniunea Europeană:
Uniunea Europeană a stabilit limite și standarde comune pentru calitatea aerului prin intermediul Directivei 2008/50/CE și a Directivei 2004/107/CE. Aceste directive includ standarde pentru PM10, PM2.5, dioxid de azot, ozon, dioxid de sulf și alte substanțe poluante, iar statele membre trebuie să îndeplinească aceste standarde pentru a proteja sănătatea publică și a mediului.
Fig 8 (https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/air-quality-standards-under-the-1)
2.2.3 Importanța standardelor de calitate a aerului:
Protejează sănătatea umană: Standardele de calitate a aerului stabilesc nivelurile maxime admise pentru poluanții atmosferici care sunt cunoscuți pentru a fi dăunători sănătății umane, astfel protejând populația de efectele nocive ale poluării aerului.
Conservă mediul înconjurător: Standardele de calitate a aerului ajută la menținerea unui mediu sănătos pentru ecosistemele naturale și speciile de plante și animale.
Încurajează acțiunea și responsabilitatea: Stabilirea unor standarde clare și aplicarea lor încurajează statele, autoritățile locale și industriile să ia măsuri pentru a reduce emisiile de poluanți și pentru a îmbunătăți calitatea aerului.
Prin urmare, standardele de calitate a aerului sunt instrumente esențiale pentru protejarea sănătății publice și a mediului înconjurător, asigurând un mediu sigur și sănătos pentru generațiile viitoare.
3 Metodologia de colectare a datelor
Sursele de date despre calitatea aerului pot proveni de rețele și senzori diferiți, în funcție de modelul senzorului sau metoda de măsurare.
Fig 9
3.1 Rețeaua de senzori fixi (națională)
Această rețea este formată din stații fixe de monitorizare a calității aerului amplasate strategic în diferite zone ale orașului. Aceste stații sunt echipate cu senzori specializați care măsoară concentrațiile de diferiți poluanți atmosferici, inclusiv PM2.5, PM10, NO2, CO, SO2 și O3. Datele colectate sunt transmise în timp real către platforme online sau baze de date centrale, unde sunt disponibile pentru analiză și interpretare.
Fig 10 (https://calitateaer.ro/)
3.2 Rețele de senzori fixi (private)
Aceaste rețele sunt formate din senzori low-cost montați la locații fixe pentru a monitoriza calitea aerului pentru comunități interesate și sunt amplasați la locații private, balcoane, curțile caselor sau în spații private de regulă. Aceste echipamente sunt echipate cu senzori care măsoară concentrațiile de diferiți poluanți atmosferici, în special PM2.5, PM10. Datele colectate sunt transmise în timp real ( din minut în minut) către platforme online sau baze de date centrale, unde sunt disponibile pentru analiză și interpretare.
Fig 11 (https://aerlive.ro/map/)
Fig 12 (https://www.uradmonitor.com/)
Fig 13 (https://romania.maps.sensor.community/#7/46.533/24.488)
Fig 14 (https://stropdeaer.aqi.eco/ro)
3.3 Rețeaua de senzori portabili (privată)
În completarea stațiilor fixe, rețelele private de monitorizare a calității aerului pot utiliza și senzori portabili, care sunt utilizati de voluntari sau personal specializat pentru a măsura calitatea aerului în diverse locații, inclusiv în zonele cu trafic intens, zone industriale sau zone rezidențiale. Acești senzori portabili oferă date suplimentare și detaliate care pot completa informațiile obținute din stațiile fixe, personal am utilizat modelul ATMOTUBE PRO.
Fig 15 (https://www.stropdeaer.ro/monitorizare/mobila/)
3.4 Rețele informații satelitare
Fig 16 (https://www.breezometer.com/air-quality-map/air-quality/romania/cluj-napoca)
4 Metodele de masurare a poluantilor (PM2.5 si PM10)
Există mai multe metode de măsurare a particulelor în suspensie PM2.5 și PM10.
5.1 Metode gravimetrice
Acestea implică colectarea particulelor pe filtre și cântărirea acestora pentru a determina masa. Este una dintre cele mai precise metode și este adesea utilizată pentru a calibra alte tehnologii.
5.2 Metode optice(tehnici bazate pe dispersia luminii)
Utilizează principiul dispersiei luminii pentru a măsura particulele în aer. Aceste tehnici pot include metoda de difuzie a luminii și metoda de dispersie a luminii laser.
5.3 Metode bazate pe absorbția radiației
Acestea măsoară absorbția radiației de către particulele din aer. De exemplu, utilizarea radiației infraroșii pentru a măsura concentrația de particule.
5.4 Metode bazate pe cantitatea de lumină dispersată
Acestea utilizează un fascicul de lumină care trece prin aer și măsoară cantitatea de lumină dispersată de către particulele din aer. Aceasta poate include metode precum nefelometria și tehnici bazate pe dispersia laser.
5.5 Metode bazate pe senzori și tehnologii de senzori portabili
Acestea sunt adesea tehnologii mai simple și mai ieftine care pot fi utilizate pentru monitorizarea calității aerului în timp real, inclusiv particulele PM2.5 și PM10. Acestea pot include senzori electrochimici, senzori optici sau chiar senzori bazati pe tehnologie cu laser.
Fig 18 (https://atmotube.com/atmotube-support/how-does-atmotube-pm-sensor-work)
Fiecare dintre aceste metode are avantaje și limitări, iar selecția metodei potrivite depinde de obiectivele de monitorizare, precizia necesară și bugetul disponibil. Este important să se ia în considerare și factori precum calibrarea, sensibilitatea la diverse tipuri de particule și capacitatea de a funcționa în medii variate (cum ar fi medii interioare sau exterioare).
5 Metodele de analiză a datelor
5.1 Analiza statistică
Această metodă implică utilizarea unor tehnici statistice pentru a analiza distribuția, tendințele și variabilitatea datelor colectate. Aceasta poate include calcularea mediei, medianei, deviației standard, precum și analiza de regresie pentru a identifica relațiile și corelațiile între diferiții poluanți atmosferici și factorii de mediu.
5.2 Analiza temporală
Această metodă implică analizarea schimbărilor în calitatea aerului în funcție de timp. Se pot identifica modele și tendințe în concentrațiile de poluanți atmosferici pe parcursul zilei, săptămânii, lunii sau a anului. Aceasta poate ajuta la identificarea momentelor critice sau a perioadelor în care poluarea este mai accentuată și la înțelegerea factorilor care contribuie la aceste schimbări temporale.
5.3 Analiza spațială
Această metodă implică analizarea distribuției spațiale a calității aerului în diferite zone ale orașului. Se pot identifica zonele cu niveluri ridicate de poluare și factorii care contribuie la aceste diferențe spațiale. Analiza spațială poate fi realizată utilizând tehnici de GIS (Sisteme de Informații Geografice) și cartografiere digitală pentru a vizualiza și interpreta datele spațiale.
5.4 Modelarea matematică
Această metodă implică utilizarea modelelor matematice și a simulărilor pentru a înțelege și a prezice comportamentul poluanților atmosferici în funcție de diferiți factori de influență. Modelele pot fi utilizate pentru a evalua impactul potențial al schimbărilor în emisiile de poluanți sau în condițiile meteorologice asupra calității aerului.
5.5. Analiza factorilor de influență
Această metodă implică identificarea și evaluarea factorilor de influență care contribuie la nivelurile de poluare atmosferică. Aceasta poate include analiza relațiilor între emisiile de poluanți, traficul rutier, condițiile meteorologice, tipurile de încălzire a locuințelor și alte activități umane. Identificarea acestor factori poate ajuta la dezvoltarea de strategii eficiente pentru reducerea poluării aerului.Metodele de analiză a datelor sunt esențiale pentru a extrage înțelegeri semnificative și utile din seturile de date complexe despre calitatea aerului. Prin utilizarea unei game variate de tehnici și instrumente analitice, putem identifica tendințele, modelele și factorii de influență care contribuie la poluarea aerului și putem dezvolta strategii eficiente pentru reducerea acestui fenomen și protejarea sănătății umane și a mediului înconjurător.
6 Analiza asupra calității aerului din prisma rețelelor private
Mai jos vom prezența câteva din avantajele și beneficiile utilizării rețelelor private în cadrul eforturilor de monitorizare a calității aerului. De la optimizarea eficienței și acurateței colectării datelor la creșterea implicării comunității și a autorităților locale, vom analiza modul în care aceste rețele pot revoluționa modul în care percepem și gestionăm poluarea atmosferică. Prin intermediul tehnologiilor moderne și al infrastructurii dedicate, rețelele private oferă o platformă robustă pentru monitorizarea continuă și comprehensivă a calității aerului, oferind astfel soluții viabile pentru protejarea sănătății și a mediului înconjurător.
Acoperire extinsă: Rețelele private de monitorizare pot oferi o acoperire mai extinsă și mai detaliată a calității aerului în comparație cu rețelele guvernamentale, deoarece pot fi amplasate în locații specifice și pot monitoriza în timp real diverse surse de poluare.
Date în timp real: Datele furnizate de aceste rețele sunt disponibile în timp real, permițând autorităților și comunității să reacționeze rapid la schimbările în calitatea aerului și să ia măsuri preventive sau corective.
Transparență și accesibilitate: Informațiile furnizate de rețelele private de monitorizare sunt adesea mai transparente și mai accesibile pentru public, permițând cetățenilor să fie mai bine informați și să participe activ în procesul de monitorizare și gestionare a calității aerului.
Utilizarea rețelelor private de monitorizare a calității aerului oferă oportunități semnificative pentru îmbunătățirea cunoștințelor noastre despre poluarea aerului și impactul său asupra sănătății umane și a mediului. Aceste rețele reprezintă un instrument valoros în eforturile noastre de a înțelege și de a gestiona mai eficient calitatea aerului în orașele noastre.
Drept urmare utilizand datele de la retelele private din 3 mari orase din Romania, Cluj-Napoca, Iasi si Bucuresti, am incercat in urma analizei sa identificam nivelul de poluare, zonele cele mai afectate si sa identificam pe cat posibil sursele.Fiecare din retelele utilizate, folosesc senzori testati si validati in laboratoarele de pecialitate sau cu premii deosebite la concursuri.
6.1 Analiza situației pentru Cluj-Napoca
Pe plan local există cel puțin 4 rețele private (Strop de aer, Pulse.eco , Aerlive, Uradmonitor) care măsoară particulele in suspensie PM2.5 și PM10 pentru a compensa situația senzorilor din rețeaua națională (doar 4 amplasați din care 2 nu funcționează). Pentru studiul realizat pentru acest oraș am utilizat datele colectate pentrul anul 2023 de la 2 rețele private (Strop de aer si Aerlive) pentru a înțelege și izola sursele de poluare corelate cu activitățile umane.
Utilizând date de la rețeaua privată “Strop de aer” :
Astfel am procesat 846 825 măsurători unice doar pe anul 2023, pentru 16 senzori amplasați pe toată zona metropolitană a orașului Cluj-Napoca doar din rețeaua privată “Strop de aer”.
În primul pas am calculat media (average) pe fiecare lună din an pentru toți cei 16 senzori, pentru a vedea care lună din an a avut aerul cel mai poluat.
Fig 19 (https://stropdeaer.ro/air-quality-study/romania/cluj-napoca/fix_sensors/2023_monthly/average_pm_2023_cluj_stropdeaer.html)
În pasul numărul 2 am dispus separat media pe fiecare lună și pe fiecare senzor să identificăm măsurătorile care au ieșit din “normalitate”.
Fig 20 (https://www.stropdeaer.ro/air-quality-study/romania/cluj-napoca/fix_sensors/2023_monthly/average_pm25_cluj_2023_all_sensors.html)
Fig 21 (https://www.stropdeaer.ro/air-quality-study/romania/cluj-napoca/fix_sensors/2023_monthly/average_pm10_cluj_2023_all_sensors.html)
În pasul numărul 3 am dispus poziționarea rezultatelor geografic pentru a identifica și izola posibilele surse de poluare.
Fig 23 (https://www.stropdeaer.ro/air-quality-study/romania/cluj-napoca/fix_sensors/anual_mean_PM10_cluj_2023_stropdeaer.html)
Utilizând date de la rețeaua privată “AerLive” :
Astfel am procesat 55 468 medii orare doar pe anul 2023, pentru 7 senzori amplasați pe toată zona metropolitană a orașului Cluj-Napoca doar din rețeaua privată “Aer Live”.
În primul pas am calculat media (average) pe fiecare lună din an pentru toți cei 7 senzori, pentru a vedea care lună din an a avut aerul cel mai poluat.
Am dispus direct poziționarea rezultatelor geografic pentru a identifica și izola posibilele surse de poluare.
Dupa pozitionarea rezultatelor spatial, trecem la realizarea hartilor pe perioada de timp si afisam concentratia particulelor pentru fiecare zi , dupa normele Europene de calitate a aerului.
Comparând datele de pe cele 2 rețele private, putem observă o diferența dintre concentrația pulberilor PM2.5 și PM10, rezultat direct a tipurilor de senzori optici diferiți pe care îi utilizează (PMS5003 și SDS011).
Pe baza datelor am identificat pentru CLUJ-NAPOCA, mai multe zone în care poluarea aerului a fost peste media măsurătorilor realizate cu senzori mobili sau fixi. Astfel în urmă interpretării datelor, informațiilor și pozelor de la fața locului s-a ajuns la concluzia că din cele 4 locații identificate, 2 prezintă trafic masiv în zonă și 1 locație a avut un șantier în vecintate (active pe toată durata anului 2023) și 1 locație are ateliere auto în vecintate (cu acțiuni de autoincendiere a deșeurilor și maselor plastice constant).
De asemenea lunile de iarnă Decembrie, Ianuarie, Februarie și Martie au avut cel mai poluat aer din timpul anului, condițiile meteo dar și evenimentele specifice sărbătorilor au dus la degradarea calității aerului (artificii ).
6.2 Analiza situației pentru Iași
Pe plan local există cel puțin 3 rețele private (Strop de aer, Pulse.eco , Uradmonitor) care măsoară particulele in suspensie PM2.5 și PM10 pentru a compensa situația senzorilor din rețeaua națională (doar 3 amplasați din care 1 nu funcționează). Pentru studiul realizat pentru acest oraș am utilizat datele colectate pentrul anul 2023 de la 2 rețele private (Strop de aer si Uradmonitor) pentru a înțelege și izola sursele de poluare corelate cu activitățile umane.
Utilizând date de la rețeaua privată “Strop de aer” :
Astfel am procesat 929 680 măsurători unice doar pe anul 2023, pentru 9 senzori amplasați pe toată zona metropolitană a orașului Iași doar din rețeaua privată “Strop de aer”.
În primul pas am calculat media (average) pe fiecare lună din an pentru toți cei 9 senzori, pentru a vedea care lună din an a avut aerul cel mai poluat.
În pasul numărul 2 am dispus separat media pe fiecare lună și pe fiecare senzor să identificăm măsurătorile care au ieșit din “normalitate”.
În pasul numărul 3 am dispus poziționarea rezultatelor geografic pentru a identifica și izola posibilele surse de poluare.
Utilizând date de la rețeaua privată “Uradmonitor” :
Astfel am procesat doar masuratorile pe anul 2023, pentru 9 senzori amplasați pe toată zona metropolitană a orașului Iași doar din rețeaua privată “Uradmonitor”.
În primul pas am calculat media (average) pe fiecare lună din an pentru toți cei 9 senzori, pentru a vedea care lună din an a avut aerul cel mai poluat.
În următorul pas am dispus direct poziționarea rezultatelor geografic pentru a identifica și izola posibilele surse de poluare.
Dupa pozitionarea rezultatelor spatial, trecem la realizarea hartilor pe perioada de timp si afisam concentratia particulelor pentru fiecare zi , dupa normele Europene de calitate a aerului.
Comparând datele de pe cele 2 rețele private, putem observă o diferența dintre concentrația pulberilor PM2.5 și PM10, rezultat direct a tipurilor de senzori optici diferiți pe care îi utilizează (PMS5003 și SDS011) numit si BIAS.
Pe baza datelor pentru IASI, am identificat mai multe zone în care poluarea aerului a fost peste media măsurătorilor realizate cu senzori mobili sau fixi. Astfel în urmă interpretării datelor, informațiilor și pozelor de la fața locului s-a ajuns la concluzia că sunt 6 locații cu valori peste media orasului si anume : 1 locatie avand concentratia PM2.5 peste 15 ug/m3, 2 locatii avand concentratia PM2.5 peste 14 ug.m3 si 3 locatii avand concentratia PM2.5 peste 13 ug/m3.
Luand in considerare si concentratia particulelor PM10, observam valori aproape de duble (28.84 ug/m3), ceea ce indica trafic auto pe carosabil murdar sau santiere si constructii in zona.
De asemenea lunile de iarnă Decembrie, Ianuarie, Februarie și Martie au avut cel mai poluat aer din timpul anului, condițiile meteo dar și evenimentele specifice sărbătorilor au dus la degradarea calității aerului (artificii ).
6.3 Analiza situației în București
Pe plan local există cel puțin 4 rețele private care măsoară particulele in suspensie PM2.5 și PM10 pentru a compensa situația senzorilor din rețeaua națională (doar 4 amplasați din care 2 nu funcționează). Pentru studiul realizat pentru acest oraș am utilizat datele colectate pentrul anul 2023 de la 2 rețele private pentru a înțelege și izola sursele de poluare corelate cu activitățile umane:
Utilizând date de la rețeaua privată “Uradmonitor” :
Astfel am procesat doar masuratorile pe anul 2023, pentru 9 senzori amplasați pe toată zona metropolitană a orașului Iași doar din rețeaua privată “Uradmonitor”.
În primul pas am calculat media (average) pe fiecare lună din an pentru toți cei 9 senzori, pentru a vedea care lună din an a avut aerul cel mai poluat.
În următorul pas am dispus direct poziționarea rezultatelor geografic pentru a identifica și izola posibilele surse de poluare.
Dupa pozitionarea rezultatelor spatial, trecem la realizarea hartilor pe perioada de timp si afisam concentratia particulelor pentru fiecare zi , dupa normele Europene de calitate a aerului.
Utilizând date de la rețeaua privată “Aerlive” :
Astfel am procesat doar masuratorile pe anul 2023, pentru 29 senzori amplasați pe toată zona metropolitană a orașului Iași doar din rețeaua privată “Aerlive”.
În primul pas am calculat media (average) pe fiecare lună din an pentru toți cei 29 senzori, pentru a vedea care lună din an a avut aerul cel mai poluat.
În următorul pas am dispus direct poziționarea rezultatelor geografic pentru a identifica și izola posibilele surse de poluare.
Pe baza datelor pentru BUCURESTI, am identificat mai multe zone în care poluarea aerului a fost peste media măsurătorilor realizate cu senzori mobili sau fixi. Astfel în urmă interpretării datelor, s-a ajuns la concluzia că 50% sunt cu valori peste media orasului si anume : 6 locatii avand concentratia PM2.5 peste 20 ug/m3, 4 locatii avand concentratia PM2.5 peste 19 ug/m3, 4 locatii avand concentratia PM2.5 peste 17 ug/m3 si 2 locatii avand concentratia PM2.5 peste 15 ug/m3.
Luand in considerare concentratia pulberilor in suspensie specifica fumului in specialin lunile in care nu este necesara incalzirea cu combustibili de orice fel, observam zone periferice in jurul orasului Bucuresti, care indica semnalmente de incendieri de cabluri sau cauciucuri (mase plastice) in zona de nord vest. Zona cea mai afectat de concentratia pulberilor in suspensie este Calea Giulesti 424B, unde senzorul a indicat o medie anuala de 20 ug/m3 datorat din cauza traficului (de 4 ori peste limita admisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii).
De asemenea lunile de iarnă Decembrie, Ianuarie, Februarie și Martie au avut cel mai poluat aer din timpul anului, condițiile meteo dar și evenimentele specifice sărbătorilor au dus la degradarea calității aerului (artificii ).
7 Rezultate studiu
Daca este sa vorbim despre un clasament al celor 3 orase, putem distinge clar in functie de valorile evidentiate de majoritatea platformelor private (Strop de aer, Uradmonitor, Aerlive) ca in Bucuresti concentratia pulberilor in suspensie are nivelul cel mai ridicat.
Pentru a evidentia, am ales reteaua Uradmonitor, pentru a compara datele prelevate de acelasi tip de senzori, care folosesc acelasi algorit si sunt prezenti in numar cat mai mare in toate cele 3 orase.
Concentratia pentru Iasi: PM2.5 – 13.01 (ug/m3) PM10 – 14.34 (ug/m3) (sursa : Uradmonitor)
Concentratia pentru Cluj-Napoca: PM2.5 – 14.5 (ug/m3) PM10 – 17.24 (ug/m3) (sursa : Uradmonitor)
Concentratia pentru Bucuresti : PM2.5 – 17.37 (ug/m3) PM10 – 20.32 (ug/m3) (sursa : Uradmonitor)
| Date oferite de platforma privata Uradmonitor (numar zile din an) | ||||||
| Oras/Calitate aer |  |  |  |  |  |  |
| Iasi | 191 | 121 | 18 | 26 | 8 | 1 |
| Cluj-Napoca | 150 | 159 | 19 | 34 | 3 | 0 |
| Bucuresti | 113 | 157 | 23 | 64 | 8 | 0 |
Daca este sa comparam cele 3 orase din punct de vedere a calitatii aerului din anul 2023, vom vedea ca Bucuresti sta cel mai prost la acest capitol, urmat de Cluj-Napoca si Iasi.
Similar cu rezultatele analizate de la masuratorile senzorilor montati la locatie fixa si masuratorile efectuate cu senzorii mobili au aratat acelasi rezultat si anume ca Bucurestiu este fruntas la poluarea din aer.Masuratorile au fost efectuate in trafic, in gari si autogari, statii de autobus sau piete publice.De departe poluarea masurata in Gara de Nord pe peron si de la metrou este cea mai mare si poate pune in pericol iniment cetatenii ce se expun pentru mult timp in zonele afectate (depasiri de pana la 17 de ori pentru concentratia pulberilor in suspensie PM2.5 fata de limita propusa de Organizatia Mondiala a Sanatatii ).
7.1 Identificarea surselor principale de poluare
Pe baza analizei datelor de la retelele private s-au identificat principalele surse de poluare (specifice fiecarui oras sau zona in parte) :
Fig (https://klarwin.com/air-platform)
Principalele surse de poluare din marile orase sunt traficul auto, santierele si activitatile de constructii si incalzirea locuntelor.
7.1.1 Impactul traficului auto asupra poluării
1. Emisiile de poluanți:
Traficul auto este una dintre principalele surse de emisii de poluanți atmosferici, inclusiv particule PM2.5 și PM10, oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), hidrocarburi volatile (HC) și compuși organici volatili (COV). Mașinile diesel, în special, sunt cunoscute pentru emisiile lor ridicate de particule fine și NOx.
2. Concentrația poluanților:
În zonele cu trafic intens, concentrațiile de poluanți atmosferici sunt adesea semnificativ mai ridicate decât în alte zone ale orașului. Acest lucru se datorează emisiilor directe provenite de la vehicule, precum și formării de poluanți secundari în atmosferă, ca urmare a reacțiilor chimice între emisiile de vehicule și alte compuși atmosferici.
3. Impactul asupra sănătății umane:
Expozitia la poluanții atmosferici emiși de traficul auto poate avea efecte grave asupra sănătății umane, inclusiv creșterea riscului de boli respiratorii, cardiovasculare și canceroase. Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale poluării traficului auto.
7.1.2 Impactul activităților de construcție asupra calității aerului
1. Emisiile de praf și particule:
Activitățile de construcție, cum ar fi excavarea, demolarea și manipularea materialelor de construcție, pot genera cantități semnificative de praf și particule fine în atmosferă. Aceste particule pot fi inhalate de către oameni și pot afecta sănătatea sistemului respirator.
2. Emisiile de substanțe chimice:
Procesele de construcție implică adesea utilizarea unor substanțe chimice nocive, precum vopsele, solvenți și adezivi. Emisiile acestor substanțe în atmosferă pot contribui la poluarea aerului și pot avea efecte adverse asupra sănătății umane și a mediului înconjurător.
3. Transportul de materiale și echipamente:
Transportul de materiale de construcție și echipamente către și de la șantierele de construcție poate genera emisii suplimentare de poluanți atmosferici, precum dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NOx) și particule. Traficul asociat poate agrava congestionarea și poluarea aerului în zonele urbane.
4. Zgomotul și vibrațiile:
În plus față de poluarea aerului, activitățile de construcție pot genera și poluare fonică și vibrații, care pot deranja locuitorii din vecinătate și pot afecta calitatea vieții.
7.1.3 Impactul încălzirii locuințelor asupra poluării
1. Emisiile de particule și substanțe toxice:
Utilizarea combustibililor solizi în sistemele de încălzire, cum ar fi sobele și șemineele, poate genera emisii semnificative de particule fine, precum și de substanțe toxice, cum ar fi monoxidul de carbon (CO), hidrocarburile aromatice policiclice (HAP-uri) și alte compuși organici volatili (COV-uri).
2. Concentrația de poluanți în aerul interior și exterior:
Arderile ineficiente și necontrolate ale combustibililor solizi pot duce la acumularea de poluanți în aerul interior al locuințelor, expunând locuitorii la riscuri pentru sănătate. În plus, emisiile generate pot contribui și la poluarea aerului în exterior, în special în zonele urbane și dens populate.
3. Impactul asupra sănătății umane:
Expoziția la poluanții emiși de arderea combustibililor solizi poate avea efecte grave asupra sănătății umane, inclusiv creșterea riscului de boli respiratorii, cardiovasculare și canceroase, precum și exacerbarea afecțiunilor preexistente, cum ar fi astmul și bronșita.
7.2 Masuri combatere poluare
7.2.1 Măsuri pentru reducerea impactului traficului asupra poluării
1. Promovarea transportului public și alternativ:
Investițiile în infrastructura de transport public și dezvoltarea rețelelor de transport alternativ, precum bicicletele și trotinetele electrice, pot reduce numărul de mașini pe șosele și, implicit, emisiile de poluanți.
2. Implementarea zonelor cu emisii reduse:
Introducerea zonelor cu emisii reduse sau a zonelor de acces restricționat pentru mașinile cu motoare diesel sau cu emisii ridicate poate ajuta la reducerea nivelurilor de poluare în zonele centrale ale orașelor.
3. Promovarea vehiculelor mai puțin poluante:
Incentivele fiscale și subvențiile pentru achiziționarea de vehicule electrice sau hibride pot încuraja trecerea la tehnologii mai curate și la vehicule cu emisii reduse.
4. Optimizarea traficului:
Măsurile de îmbunătățire a fluidității traficului și de reducere a congestionării pot contribui la scăderea emisiilor de poluanți generate în trafic.
Traficul auto este o sursă majoră de poluare atmosferică, cu impacte semnificative asupra sănătății umane și a mediului înconjurător, în special în zonele urbane dense. Reducerea impactului traficului asupra poluării necesită un efort coordonat între autorități, comunitate și industrie pentru a promova alternativele de transport durabile și a îmbunătăți calitatea aerului în orașele noastre.
7.2.2 Măsuri pentru reducerea impactului activităților de construcție
1. Utilizarea tehnologiilor de control al prafului:
Adoptarea tehnologiilor moderne de control al prafului, cum ar fi irigarea drumurilor, utilizarea acoperirilor anti-praf și utilizarea echipamentelor de aspirare a prafului, poate reduce emisiile de particule în aer.
2. Utilizarea materialelor și echipamentelor mai puțin poluante:
Promovarea utilizării materialelor de construcție ecologice și a echipamentelor mai puțin poluante poate reduce impactul activităților de construcție asupra calității aerului.
3. Planificarea și gestionarea traficului și a transportului de materiale:
O planificare adecvată a rutelor de transport și a gestionării traficului asociate cu activitățile de construcție poate minimiza emisiile de poluanți generate de transportul de materiale și echipamente.
4. Monitorizarea și respectarea reglementărilor:
Implementarea și respectarea reglementărilor și standardelor privind calitatea aerului și mediul înconjurător în cadrul activităților de construcție sunt esențiale pentru a minimiza impactul acestora asupra sănătății umane și a mediului.
Activitățile de construcție și șantierele reprezintă o sursă semnificativă de poluare a aerului în orașele noastre. Prin adoptarea practicilor și tehnologiilor durabile și prin respectarea reglementărilor și standardelor privind protecția mediului, putem minimiza impactul acestor activități asupra calității aerului și putem contribui la menținerea unui mediu sănătos și sigur pentru comunitățile noastre.
7.2.3 Măsuri pentru reducerea impactului încălzirii locuințelor
1. Promovarea tehnologiilor mai curate de încălzire:
Incentivarea utilizării sistemelor de încălzire mai eficiente și mai curate, cum ar fi pompele de căldură, centralele termice pe gaz natural sau sistemele de încălzire solară, poate reduce dependența de combustibilii solizi și emisiile asociate.
2. Utilizarea combustibililor mai curați și mai eficienți:
Promovarea utilizării combustibililor mai curați și mai eficienți, precum lemnul uscat și combustibilii din biomasa certificată, poate reduce emisiile de poluanți și poate îmbunătăți calitatea aerului în jurul locuințelor.
3. Educarea și conștientizarea publicului:
Educarea populației cu privire la impactul încălzirii locuințelor asupra poluării și la beneficiile trecerii la tehnologii mai curate poate promova schimbări pozitive de comportament și alegeri mai responsabile în ceea ce privește încălzirea rezidențială.
Încălzirea locuințelor prin arderea combustibililor solizi poate contribui semnificativ la poluarea aerului și poate afecta negativ sănătatea umană și calitatea mediului înconjurător. Prin promovarea utilizării tehnologiilor mai curate și mai eficiente și prin conștientizarea publicului cu privire la impactul încălzirii locuințelor asupra poluării, putem reduce impactul negativ al acestei activități și putem contribui la protejarea sănătății și a mediului înconjurător.
7.3 Solutii
7.3.1 Soluții pentru reducerea impactului traficului auto
1. Promovarea transportului public și alternativ:
Extinderea și îmbunătățirea rețelei de transport public, inclusiv creșterea frecvenței și a acoperirii rutelor.
Implementarea de piste dedicate pentru bicicliști și zone pietonale sigure și accesibile.
Subvenționarea și facilitarea accesului la transportul public, inclusiv prin introducerea de tarife reduse pentru anumite categorii de călători.
2. Încurajarea utilizării vehiculelor mai puțin poluante:
Promovarea și subvenționarea achiziționării de vehicule electrice sau hibride.
Implementarea de scheme de închiriere sau de împărțire a vehiculelor electrice sau hibride în cadrul programelor de car-sharing sau ride-sharing.
3. Gestionarea traficului și a infrastructurii:
Implementarea de sisteme inteligente de gestionare a traficului pentru a îmbunătăți fluiditatea traficului și pentru a reduce congestionarea.
Dezvoltarea infrastructurii pentru vehiculele electrice, inclusiv instalarea de stații de încărcare rapidă în zonele urbane și pe autostrăzi.
4. Taxarea și regulamentarea accesului în zonele cu emisii reduse:
Introducerea taxelor de acces sau a taxelor de poluare pentru vehiculele cu emisii ridicate care intră în zonele cu restricții.
Implementarea de zone cu emisii reduse sau de zone de acces restricționat pentru vehiculele cu motoare poluante în zonele centrale ale orașelor.
5. Educație și conștientizare:
Lansarea de campanii de conștientizare și educație publică cu privire la impactul traficului auto asupra calității aerului și la beneficiile utilizării alternative de transport.
Furnizarea de informații și ghiduri practice pentru a încuraja schimbările de comportament în rândul șoferilor și al călătorilor.
Reducerea impactului traficului auto asupra calității aerului necesită o abordare holistică și integrată, care implică o combinație de măsuri legislative, tehnologice, infrastructurale și de conștientizare. Prin implementarea soluțiilor menționate mai sus și prin colaborarea între autorități, comunitate și industrie, putem reduce emisiile de poluanți generate de traficul rutier și putem îmbunătăți astfel calitatea aerului în orașele noastre, contribuind la sănătatea și bunăstarea populației și a mediului înconjurător.
7.3.2 Standarde și reglementări pentru limitarea poluării de pe șantiere
1.Reglementări privind gestionarea prafului și a emisiilor:
Normativele și reglementările locale sau naționale impun adesea cerințe stricte pentru gestionarea prafului și a emisiilor de pe șantiere. Acestea pot include utilizarea de echipamente și tehnologii de control al prafului, precum și implementarea de măsuri de stropire a apei și acoperirea materialelor deschise pentru a preveni dispersia prafului.
2.Standarde pentru utilizarea materialelor de construcție:
Anumite standarde și reglementări pot reglementa utilizarea anumitor materiale de construcție și produse chimice, astfel încât să se reducă emisiile de substanțe toxice și compuși chimici în aer.
3.Gestionarea deșeurilor de construcție și demolare:
Reglementările privind gestionarea deșeurilor de construcție și demolare pot stabili cerințe pentru colectarea, transportul și eliminarea adecvată a materialelor reziduale și deșeurilor de pe șantiere, pentru a preveni impactul negativ asupra calității aerului și a mediului înconjurător.
7.3.3 Inițiative pentru promovarea încălzirii ecologice și eficiente energetic
1.Tehnologii de încălzire mai curate și mai eficiente:
Promovarea și incentivarea utilizării tehnologiilor de încălzire mai curate și mai eficiente energetic, cum ar fi pompele de căldură, centralele termice pe gaz natural sau sistemele de încălzire solară.
2.Tranziția către surse de energie regenerabilă:
Încurajarea utilizării surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană sau geotermală, pentru încălzirea locuințelor, reducând astfel dependența de combustibilii fosili și emisiile asociate.
3.Program de subvenționare și facilitare a accesului la tehnologii sustenabile:
Implementarea unor programe de subvenționare și facilitare a accesului la tehnologii de încălzire sustenabile pentru a încuraja conversia la sisteme mai ecologice și mai eficiente energetic.
4.Educație și conștientizare:
Campanii de educație și conștientizare publică cu privire la beneficiile și avantajele încălzirii ecologice și eficiente energetic pentru mediu, sănătate și economie, pentru a încuraja schimbările de comportament în rândul populației.
Promovarea încălzirii ecologice și eficiente energetic reprezintă o necesitate imperioasă în contextul actual al schimbărilor climatice și al deteriorării mediului înconjurător. Prin adoptarea inițiativelor și soluțiilor menționate mai sus, putem reduce impactul negativ al sistemelor tradiționale de încălzire asupra mediului și putem contribui la crearea unui viitor mai durabil și mai sănătos pentru generațiile viitoare. Este esențial să colaborăm între comunități, guverne, organizații non-guvernamentale și sectorul privat pentru a accelera tranziția către tehnologii de încălzire mai sustenabile și pentru a promova o cultură a responsabilității în ceea ce privește utilizarea resurselor energetice.
7.3.4 Monitorizarea în timp real a protecției mediului
1.Sisteme de monitorizare a calității aerului, zgomotului și vibrațiilor:
Implementarea de senzori și echipamente de monitorizare a calității aerului, zgomotului și vibrațiilor în apropierea șantierelor pentru a evalua impactul activităților de construcție în timp real.
2.Utilizarea tehnologiilor de raportare automată:
Implementarea de sisteme de alertă și raportare automată care să informeze autoritățile și părțile interesate în timp real despre eventualele depășiri ale limitelor admise sau a normelor de mediu.
Standardele și reglementările privind activitățile de construcție și șantierele sunt esențiale pentru a limita poluarea aerului și pentru a proteja sănătatea umană și mediul înconjurător. Prin respectarea acestor normative și implementarea măsurilor adecvate de control și gestionare a poluării, putem minimiza impactul negativ al activităților de construcție asupra calității aerului și putem contribui la menținerea unui mediu sănătos și sigur pentru comunitate. Integrarea monitorizării în timp real a protecției mediului în aceste reglementări adaugă un nivel suplimentar de supraveghere și control, asigurând o reacție rapidă și eficientă la eventualele probleme de mediu.
8.3 Urmatorii pasi
8.3.1 Corelarea episoadelor de poluare cu problemelor de sanatate
Corelarea poluarii direct cu problemele de sanatate, se pot face direct prin datele extrase despre calitatea aerului si internarile din spitale a celor ce prezinta simtome specifice alergiilor si poluarii, epuizarii stocurilor din farmacii a medicamentelor antiinflamatoare sau analgezice dedicate sistemului respirator si olfactiv.
Indirect aceste corelari dintre episoadele de poluare si problemele de sanatate, se poat realiza prin studierea comportamentului unei persoane care este afectata si nu stie ce i se inttampla.
De regula aceasta va incerca sa descopere care sunt cauzele sau remediile pentru simtomelor specifice de alergie, ameteala, tuse si alte efecte pe termen scurt ale aerului poluat. Cetatenii vor apela la motoarele de cautare sa vada care este o posibila cauza, sau vor intreba un cunoscut sau in cel mai bun caz un farmacist.
Astfel putem estima o cautare pe Google cu intarziere dupa fenomenele de poluare cu una sau doua saptamana, in functie starea lor de sanatate anterioara episoadelor de poluare.
Putem observa pe toata tara, o simpla corelare cu cele mai dese cautari pentru cuvantul “TUSE” (cele mai multe cautari sunt in lunile cu cea mai mare poluare inregistrata (Decembrie, Ianuari, Februarie).
Local, doar pentru Cluj-Napoca, apelarea la motoarele de cautare pentru a afla remedii sau sursa problemei, are acelasi tipar ca fenomenul national.
8.3.2 Integrarea platformelor private cu cele nationale
Un prim pas ar fi integrarea tuturor retelelor private sub aceiasi platforma cu rezolvarea diferentelor de BIAS dintre tipurile diferite de senzori pentru a avea o informatie omogena.
8.3.3 Adoptarea digitalizarii in domeniu protectiei si monitorizarii mediului
Schimbarea politicilor de mediu si avizare in domenii critice precum mobilitate, urbanism, consturctii, agricultura, industrie si productie. Fiecare agent economic sa fie monitorizat non-stop si retele digitale sa trimita in timp real informatii despre cum este afectat mediul inconjurator in urma activitatilor realizate de catre acestia.
9.Concluzii
Îmbunătățirea calității aerului în marile orașe este un obiectiv crucial pentru sănătatea umană și pentru protejarea mediului înconjurător. Este evident că această provocare nu poate fi abordată cu succes decât printr-o abordare cuprinzătoare și colaborativă, implicând atât autoritățile, cât și cetățenii. Este imperativ ca autoritățile să ia măsuri imediate și eficiente pentru a reduce emisiile poluante și pentru a promova un mediu urban mai curat și mai sănătos.
Prin implementarea politicii și reglementărilor mai stricte, investiții în infrastructura verde și transportul sustenabil și promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice, autoritățile pot juca un rol esențial în abordarea problemei poluării aerului. În același timp, cetățenii trebuie să își asume responsabilitatea pentru impactul propriilor acțiuni asupra mediului și să participe activ la eforturile de combatere a poluării aerului.
Este esențial ca cetățenii să fie conștienți de modul în care alegerile lor zilnice, cum ar fi modalitățile de transport, consumul de energie și gestionarea deșeurilor, pot influența calitatea aerului și să adopte practici mai sustenabile în viața de zi cu zi. Prin implicare în programe de conștientizare și educație și prin participarea la acțiuni civice și comunitare, cetățenii pot juca un rol activ în eforturile de protejare a mediului și îmbunătățire a calității aerului.
Colaborarea și angajamentul comun între autorități, cetățeni, organizații non-guvernamentale și sectorul privat sunt esențiale pentru a realiza progrese semnificative în combaterea poluării aerului și în crearea orașelor mai prietenoase cu mediul și mai sănătoase pentru toți locuitorii lor. Prin eforturi concertate și colaborare activă, putem construi un viitor în care calitatea aerului să fie o prioritate și în care mediul urban să fie un loc sigur și prosper pentru toți.
Analizand situatia fiecarei zile din anul 2023 pentru fiecare oras in parte, putem intelege din aceste hartii (heat maps) ca sunt mai multi factori si actori, in functie de care calitatea aerului poate sa varieze.
O serie de factori trebuie acceptati ca atare, pentru ca nu ii putem controla precum pozitia geografica sau conditiile meteo, dar sunt multi altii care depind de noi ca societate. Putem schimba calitatea aerului schimbandu-ne modul de viata personal (transport in comun, grija de natura, alegem alternative verzi) sau daca vorbim de autoritati, acestea pot impune reguli, politici si directii verzi sau pot implementa proiecte care sa ajute sau sa ghideze spre o lume mai sigura cu un aer mai curat.
Astfel cred ca putem extrage 2 seturi de actiuni principale:
9.1 Apel la acțiune pentru autorități
1.Implementarea politicii și reglementărilor mai stricte
Este necesară adoptarea unor politici și reglementări mai stricte pentru reducerea emisiilor de poluanți provenite de la sursele majore, cum ar fi traficul auto, industriile și activitățile comerciale.
Autoritățile trebuie să monitorizeze și să reglementeze în mod eficient emisiile poluante, impunând limite mai stricte și aplicând sancțiuni adecvate pentru încălcările normelor de mediu.
2.Investiții în infrastructură verde și transport sustenabil
Promovarea și finanțarea infrastructurii verzi, a transportului public și a modalităților alternative de transport, cum ar fi ciclismul și mersul pe jos, pentru a reduce dependența de autovehiculele cu motor și pentru a diminua emisiile de poluare generate de traficul auto.
3.Promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice
Investiții în surse de energie regenerabilă și în tehnologii de eficiență energetică pentru a reduce emisiile provenite de la sursele de încălzire și producție de energie, contribuind astfel la îmbunătățirea calității aerului și la combaterea schimbărilor climatice.
9.2 Apel la acțiune pentru cetățeni
1.Adoptarea unui stil de viață mai sustenabil
Cetățenii ar trebui să își reducă propria amprentă de carbon prin adoptarea unui stil de viață mai sustenabil, cum ar fi utilizarea transportului public sau bicicletei în locul autovehiculelor personale, reducerea consumului de energie și apă și reciclarea deșeurilor.
2.Participarea la acțiuni de conștientizare și educație
Implicarea în programe de conștientizare și educație cu privire la impactul poluării asupra sănătății umane și a mediului înconjurător, precum și la măsurile individuale pe care le pot lua pentru a contribui la îmbunătățirea calității aerului.
3.Implicarea în procesul decizional
Cetățenii ar trebui să se implice în procesul decizional și să își exprime preocupările legate de poluarea aerului către autorități și instituții relevante, cerând măsuri concrete și soluții pentru reducerea poluării și protejarea mediului înconjurător.
Schimbarea incepe cu fiecare dintre noi!
