Noul raport 2023 Air Quality Life Index Report de la Energy Policy Institute at the University of Chicago (EPIC) Policy Institute at the University of Chicago semnalează faptul că provocarea #AirPollution este extrem de inegală.
Aceste date arată clar că poluarea cu particule rămâne cel mai mare risc extern la nivel mondial pentru sănătatea umană, impactul asupra speranței de viață fiind comparabil cu cel al fumatului, de peste 3 ori mai mare decât cel al consumului de alcool și al apei nesigure și de peste 5 ori mai mare decât cel al leziunilor cauzate de transport, cum ar fi accidentele de mașină. Cu toate acestea, provocarea reprezentată de poluare la nivel mondial este extrem de inegală.
“Trei sferturi din impactul poluării atmosferice asupra speranței de viață la nivel mondial are loc în doar șase țări, Bangladesh, India, Pakistan, China, Nigeria și Indonezia, unde oamenii pierd între un an și mai mult de șase ani din viață din cauza aerului pe care îl respiră”, spune Michael Greenstone, Milton Friedman Distinguished Service Professor in Economics și creatorul AQLI împreună cu colegii de la Energy Policy Institute de la Universitatea din Chicago (EPIC). “În ultimii cinci ani, informațiile locale ale AQLI privind calitatea aerului și consecințele sale asupra sănătății au generat o acoperire mediatică și politică substanțială, dar există o oportunitate de a completa aceste informații anuale cu date mai frecvente – de exemplu, zilnice – și generate la nivel local.”
Într-adevăr, multe țări poluate nu dispun de o infrastructură de bază pentru combaterea poluării aerului. Asia și Africa sunt cele două exemple cele mai pregnante. Acestea contribuie cu 92,7 la sută din anii de viață pierduți din cauza poluării. Cu toate acestea, doar 6,8 și 3,7 % dintre guvernele din Asia și, respectiv, Africa oferă cetățenilor lor date complet deschise privind calitatea aerului. În plus, doar 35,6 și 4,9% dintre țările din Asia și, respectiv, Africa au standarde de calitate a aerului – cel mai important element de bază pentru elaborarea politicilor.
De asemenea, investițiile colective actuale în infrastructura globală de calitate a aerului nu corespund zonelor în care poluarea aerului are cele mai mari efecte asupra vieții umane. În timp ce există un fond global important pentru HIV/SIDA, malarie și tuberculoză, care alocă anual 4 miliarde USD pentru aceste probleme, nu există un set echivalent de resurse coordonate pentru poluarea aerului. De fapt, întregul continent african primește mai puțin de 300 000 USD în fonduri filantropice pentru poluarea aerului (adică prețul mediu actual al unei case unifamiliale în Statele Unite). Doar 1,4 milioane de dolari americani sunt direcționați către Asia, în afara Chinei și Indiei. Între timp, Europa, Statele Unite și Canada primesc 34 de milioane USD, potrivit Clean Air Fund.
“Datele deschise, fiabile și oportune privind calitatea aerului pot fi, în special, coloana vertebrală a eforturilor societății civile și ale guvernelor pentru un aer curat – oferind informațiile care lipsesc oamenilor și guvernelor și care permit luarea unor decizii politice mai bine informate”, spune Christa Hasenkopf, director al AQLI și al programelor privind calitatea aerului la EPIC. “Din fericire, vedem o oportunitate imensă de a juca un rol în inversarea acestei situații prin direcționarea mai bună – și creșterea – a fondurilor noastre pentru a construi în colaborare infrastructura care lipsește astăzi.”
→ În ciuda faptului că Asia și Africa contribuie cu 92,7% din anii de viață pierduți din cauza #poluării, acestea nu dispun de infrastructura de bază pentru a facilita îmbunătățirea calității aerului. Potrivit OpenAQ Inc, doar 6,8 și 3,7% dintre guvernele din Asia și, respectiv, Africa, oferă date complet deschise privind calitatea aerului. Și, doar 35,6 și 4,9% dintre țările din Asia și, respectiv, Africa, au standarde de calitate a aerului.
→ Majoritatea studiilor la scară largă privind impactul poluării aerului au avut loc în Europa, SUA sau Canada. Cu excepția Chinei, doar 8 au avut loc în Asia.
→ În timp ce SUA, UE și Canada primesc 34 de milioane de USD în fonduri filantropice pentru a face față poluării atmosferice, doar 1,4 milioane de USD merg în Asia (cu excepția Chinei și a Indiei) și sub 300.000 USD în Africa – adică prețul mediu actual al unei case unifamiliale în SUA.
În Europa, locuitorii sunt expuși la o poluare cu aproximativ 23,5 % mai mică decât în 1998, la scurt timp după ce a început aplicarea Directivei-cadru privind calitatea aerului, câștigând astfel 4,5 luni de speranță de viață. Cu toate acestea, 98,4 % din Europa încă nu respectă noile orientări ale OMS. În 2022, UE a propus reducerea standardului de 25 µg/m³ la 10 µg/m³ până în 2030, ceea ce ar însemna un câștig total de 80,3 milioane de ani de viață dacă standardul propus ar fi respectat. Locuitorii din Europa de Est trăiesc cu 7,2 luni mai puțin decât vecinii lor din vest din cauza aerului mai murdar.
Surse : https://aqli.epic.uchicago.edu/the-index/
https://aqli.epic.uchicago.edu/wp-content/uploads/2023/08/AQLI_2023_Report-Global.pdf
https://aqli.epic.uchicago.edu/wp-content/uploads/2023/08/Europe-FactSheet-2023_Final.pdf
