SO2 se emite în mod semnificativ din arderea sulfului în combustibil, procese industriale, vulcani și procese biologice.
La niveluri ridicate, provoacă daune potențiale ecosistemelor, inclusiv degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, creșterea ratei de respirație și modificări ale metabolismului proteinelor.Depunerea de poluare derivată din SO2 contribuie la acidificarea solurilor și a apelor și la pierderea ulterioară a biodiversității.
Care este compoziția ploii acide
Precipitațiile acide apar de obicei în situațiile în care cantități mari de dioxid de sulf (SO2) Sau de monoxid de azot (NO) sunt emise în atmosferă. Acestea reacționează cu oxigenul din atmosferă formând trioxid de sulf (SO3) respectiv dioxid de azot (NO2). Trioxidul de sulf (SO3) și dioxidul de azot (NO2) reacționează cu apa din nori formând acid sulfuric (H2SO4) și acid azotic (HNO3). Soluția formată din restul de apă împreună cu acizii sulfuric și azotic este ploaia acidă (sursa wiki).
Poluarea aerului este una dintre principalele cauze ale apariției ploii acide. Acesta este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în orașele mari și nu numai. Precipitațiile care cad în condițiile în care aerul este contaminat cu dioxid de sulf, trioxid de sulf, precum și diferiți oxizi de azot, pot fi clasificate drept ploi acide.
Apa curată nepoluată este slab acidă, cu un pH puțin mai mic decât 7, dar nu mai mică decât 5,6.
” În ziua de 30 martie 2011 în mai multe zone din nordul și sud-estul Bulgariei au căzut ploi acide. Cel mai ridicat nivel de aciditate (pH 4,5) a fost atins în zonele orașelor Plevna, Dobrici, Montana, Șumen din nordul Bulgariei și la Sliven și Burgas din sud-estul țării. Ploaia din zona orașelor Vidin (nord-vest, la granița cu România), Loveci (nord) și Karnobat (sud-est) a avut nivelul de pH 4,9. Cel mai probabil, acestea au fost cauzate de poluarea provocată de bombardarea Libiei. Norii care au adus ploaia acidă s-au format în zona Mării Mediterane și a Italiei, de unde decolează avioanele care bombardează Libia. Ploi acide au căzut în cantitate mare în Bulgaria și în anul 1999, când NATO a bombardat Iugoslavia.[2] “
1. Ploi acide – cauze ale apariției acestui fenomen în România
Ploaia acidă poate fi definită ca o precipitație cu un pH mai mic sau egal cu 5,2, produsă de emisia de dioxid de sulf și oxizi de azot, în condițiile în care apa de ploaie are un pH de 5,6. Principala cauză a apariției acesteia este reprezentată de activitățile umane care duc la degradarea calității aerului:
- diverse operațiuni ale fabricilor;
- încălzirea spațiilor rezidențiale și industriale cu centrale pe gaze și chiar electrice;
- numărul mare de autovehicule aflate în circulație;
- activitățile care au la bază arderea de combustibili;
- gestionarea defectuoasă a deșeurilor care au un impact direct asupra calității aerului și solului.
Fenomenul de ploi acide în România apare din ce în ce mai des pe fondul faptului că afacerile nu pot ține pasul cu dezvoltarea și schimbările legislației în materie de management al deșeurilor și poluării, însă, există firme specializate care pot oferi consultanță de mediu și cu ajutorul cărora consecințele acestui fenomen pot fi încetinite. Efectele ploilor acide sunt nocive atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru animale și oameni, afectând întregi ecosisteme.
2. Ploi acide – efecte ale acestora asupra mediului
Ploile acide nu produc doar efectul de seră, ci au și alte consecințe, precum:
- daunele produse vegetației;
- acidificarea apelor dulci și sărate care afectează atât fauna, cât și flora prin dispariția apei potabile;
- dispariția microorganismelor cu rol de fixare a azotului, ceea ce va duce la o dispersie mai mare a acestuia;
- deteriorarea suprafețelor artificiale prin coroziune.
Deși consecințele apar treptat, conștientizarea nocivității lor este necesară atât la nivelul populației generale, cât și la nivelul afacerilor, care, prin acțiuni de gestionare a deșeurilor pe care le produc, pot duce la diminuarea efectelor nefaste asupra planetei și asupra populației.
Sursa info : https://stratos.ro/ploi-acide-cum-poate-gestionarea-corecta-a-deseurilor-sa-le-reduca-efectul/
