Seul: un oraș bazat pe date
Capitala sud-coreeană consideră că analiza tiparelor urbane formează baza infrastructurii și serviciilor inteligente. SmartCitiesWorld explorează modul în care utilizează datele mai inteligent din 2011. Timp de 10 ani de zile in Seul s-a investit aplicarea ultimilor tehnologii pentru a
O modalitate principală de generare a datelor pentru inovațiile orașelor inteligente este prin detectarea în timp real a diferitelor active urbane.
Parteneriatele public-privat și încurajarea întreprinderilor inovatoare ale orașelor inteligente sunt considerate fundamentale pentru realizarea sustenabilității. Acestea fac parte dintr-un ecosistem emergent de tehnologie și inovație, gata să testeze și să comercializeze rapid cercetarea și dezvoltarea și să accepte inteligența artificială (AI), blockchain, 5G și robotica – precum și următoarea nouă tehnologie care va intra în luptă.
O viziune construită pe date
„Bazat pe date” este una dintre cele cinci strategii de inovare pe care Seoul le implementează pentru a-și atinge viziunea orașului inteligent pentru energie și alte sectoare. Acumularea și analiza modelelor urbane formează piatra de temelie de la care se realizează infrastructuri inteligente, servicii și cetățeni. Călătoria către utilizarea mai inteligentă a datelor a început în 2011 cu integrarea seturilor de date administrative interne silențioase. Anul următor a fost lansat „Open Data Plaza”, oferind dezvoltatorilor și cercetătorilor terți acces la seturi de date urbane din care pot fi generate noi servicii și perspective. Inițiative mai recente includ o platformă și un campus de date mari, primăria digitală și o „populație virtuală” în timp real.
Înainte de a putea genera valoare din date, trebuie creată mai întâi. O modalitate principală de generare a datelor pentru inovațiile orașelor inteligente este prin detectarea în timp real a diferitelor active urbane. Senzorii desfășurați până acum în Seul includ camere CCTV și detectoare care măsoară fluxul de trafic, viteza și calitatea aerului. Seoul vizează încă 50.000 de senzori IoT desfășurați în întregul oraș până în 2022 pentru a monitoriza praful fin (PM2.5 si PM10), direcția vântului, zgomotul, vibrațiile și populația plutitoare.
Parteneriatele public-privat și încurajarea întreprinderilor inovatoare ale orașelor inteligente sunt considerate fundamentale pentru realizarea sustenabilității.
Odată cu producerea unor zone mari de date noi de către orașele inteligente, este crucial să fie accesibil pe scară largă pentru a exploata potențialul de perspectivă. Open Data Plaza din Seul oferă acces la peste 5.000 de seturi de date, inclusiv informații despre senzori în timp real, cu 184 de aplicații create până acum. Seturile de date acoperă multe domenii ale vieții urbane, de la sănătate la locuințe, și au fost vizualizate de 6,9 miliarde de ori până în ianuarie 2019. Funcționalitatea site-ului web include un API, mapare și vizualizare. Valoarea economică a deschiderii acestor informații a fost estimată la 1,5 miliarde USD de către Institutul Local de Cercetare-Dezvoltare din Coreea.
„Folosim activ tehnologiile big data și IoT în politicile noastre”, a spus primarul Park. Platforma internă de date mari a SMG a fost utilizată pentru a identifica tendințele și perspectivele din seturi de date vaste. Patruzeci și patru de studii de caz care identifică beneficiile au fost dezvoltate în ultimii șapte ani. De exemplu, trei miliarde de înregistrări ale apelurilor mobile au fost analizate pentru a identifica apelurile efectuate noaptea târzie către companiile de taxi și pentru a proiecta rutele și frecvența unui nou „Owl Bus”, care oferă servicii nevoilor persoanelor care petrec petreceri și lucrătorilor în schimburi, reducând aglomerația.
Odată cu producerea unor zone mari de date noi de către orașele inteligente, este crucial să fie accesibil pe scară largă pentru a exploata potențialul de perspectivă.
O versiune a sistemului bazat pe web este, de asemenea, pusă la dispoziția cetățenilor pentru a oferi o mai mare transparență și înțelegere a modului în care orașul lor funcționează și progresează.
Planurile viitoare pentru inovarea datelor includ crearea unei platforme dedicate public-privat de date mari, extinderea AI pentru eficiență administrativă și deschiderea unor seturi de date suplimentare.
Detectoarele de mișcare IoT sunt concepute pentru a detecta urgențele mai devreme și au scopul de a salva viețile persoanelor în vârstă care ar putea leșina în casele lor din cauza tulburărilor de sănătate sau a persoanelor în vârstă cu demență care ar putea rătăci.
Monitorizarea mișcării în timp real permite, de asemenea, inspecția siguranței persoanelor în vârstă cu risc ridicat care locuiesc singure pentru care controalele medicale și de siguranță nu au fost ușor disponibile din cauza tulburărilor de auz care au făcut dificilă contactarea lor prin telefon sau reticenței de a avea vizitatori din trăind în auto-izolare sau cu depresie.
Datele despre temperatură și umiditate detectate de dispozitivele IoT au dus, de asemenea, la îmbunătățirea mediului de locuințe pentru persoanele în vârstă care trăiesc singure, cum ar fi instalarea de plase rezistente la insecte în ușă, folosind resurse din comunitatea locală.
Guvernul metropolitan Seoul susține că nu a existat o singură moarte singuratică în casele susținute de serviciul de îngrijire prin dispozitivele IoT de la lansarea proiectului.
În Seul , pe o suprafață de doar 605,25 km² , unde trăiesc puțin peste 10 milioane de locuitori, sunt instalați 50 000 de senzori ce măsoară particulele fine PM2.5 , PM10 .
În România , pe o suprafață 238,397 km 2 , unde trăiesc 19 milioane de cetățeni , sunt instalați în jur de 1000 de senzori la persoane private și 130 stații amplasate în puncte cheie din orașe . Nu se poate face o estimare corectă și precisă a calității aerului …
În România, ministerul Mediului are puțin este 130 de stații oficiale, iar rețelele independente ce măsoară calitatea aerului, vin și spală rușinea , având câteva sute de module instalate :
-Uradmonitor – 760
-Strop de aer – 67
-Airly – 115
-DYI – pulse.eco – 37
-DYI -luftdaten -10
Ca și concluzie, venim și subliniem faptul că un oraș inteligent este împânzit cu senzori și sisteme IoT care livrează date pentru a înțelege dinamica acestuia. Fie că este vorba de fluidizarea traficului, fie că este vorba de eficientizarea resurselor, fie că este vorba de monitorizarea poluanților din aer, echipamentele IoT (senzorii) vor deveni parte din viața noastră și vor ajuta la creștea calității acesteia.
sursa info : https://www.smartcitiesworld.net/special-reports/special-reports/seoul-a-city-based-on-data
sursa foto :
https://blogs.worldbank.org/sustainablecities/how-seoul-korea-transforming-smart-city