Gropile de gunoi sunt în ce în ce mai mari și gazele emanate în urma fermentării deșeurilor sau a arderii acestora , poluează aerul .
De cele mai multe ori acest aer este adus de vânt peste orașe și locuitorii acestora sunt otrăviți cu acest aer sau le creează disconfort olfactiv.
Din păcate aceste urmări sunt interconectate cu modul de trăi al locuitorilor orașelor.
Românii aruncă 6000 de tone de mîncare zilnic.
Cei care risipesc alimente comit nedreptate față de oamenii care nu au ce pune pe masă, dar otrăvesc și aerul .
Risipa de alimente reprezintă foamete pentru oamenii ce nu își permit, consumul de resurse a planetei dar și poluarea mediului înconjurător.
Cine aruncă mîncare :
– 37% producători
-7% magazine mici, supermarketuri, hipermarketuri
-5% restaurante, cantine, hoteluri
-2% sectorul agricol
-41 % consumatorul
Problema apare din cauza lipsei de educație : consumăm mai mult decât ne trebuie. România nu are o strategie privind conștientizarea riscurilor care apar din cauza risipei alimentare .
Un singur kilogram de mîncare eliberează în atmosfera 4.5 tone CO2 (dioxid de carbon), gaz cu efect de seră ce duce la încălzirea globală.
Statisticile arată că efectele pandemiei și anume izolarea la domiciliu, a dus la un consum crescut de alimente, cu 10% mai mult față de anul trecut din luna Martie pînă în prezent. Sindromul apocaliptic de a face stocuri de alimente a dus la o risipă crescută .
În timp ce milioane de tone de mîncare sunt aruncate la gunoi, 25% din populația țării trăiește la limita sărăciei, iar peste 150 000 de copii merg la culcare flămînzi.
Care ar fi soluția?
Proiecte precum “Banca de alimente” (Cluj) – https://bancadealimentecluj.ro/ , “România împotriva risipei de hrană”- http://foodwaste.ro/ prin care restaurantele și magazinele pot duce alimente la limita pragului de expirare, iar acestea pot fi împărțite și distribuite oamenilor care au nevoie cu adevărat.
Implementarea colectării selective ar reduce riscul unor incendieri de plastice și cauciuc la gropile de gunoi.
Colectarea resturilor alimentare pentru compost ar rezolva problema deșeurilor amestecate ce fermentează.
Ce putem face fiecare dintre noi?
În primul rând educarea în ceea ce privește consumul și respectul față de produse și de resursele planetei.
În al doilea rând ar trebui să gândim la rece când facem cumpărături și să alegem alimentele vrac sau ambalate natural și nu în pungi de plastic sau la conservă.
De asemenea prin faptul cum selectăm gunoiul menajer și îl aruncăm separat , ne aducem aportul la muncă generală din acest sector al deșeurilor, prin care se încearcă o limitare sau o gestionare cât mai bună a acestora.
Dorim o schimbare colectivă de mentalitate de la simplu cetățean până la reprezentanți în autoritățile locale și centrale, pentru a avea un trăi mai bun și pentru a respiră un aer mai curat, dar și pentru a salva resursele Pământului. Avem o singură planetă!
Schimbarea începe cu tine!
Sursă foto : https://www.wall-street.ro/articol/Social/215681/usr-toate-gropile-de-gunoi-din-bucuresti-sunt-in-afara-legii.html#gref
Sursă foto : https://www.pestre.ro/blog/compost-realizare-procesare-si-utilizare/
Sursă foto : https://www.realitatea.net/stiri/actual/cum-au-ajuns-sa-se-vanda-portocalele-la-raft-imaginea-devenita-virala_5dcc9224406af85273d3393d
Sursă foto : https://www.digi24.ro/stiri/mancarea-aruncata-intr-un-an-in-romania-ar-putea-hrani-timp-de-20-de-ani-populatia-unui-oras-mare-1228636
Sursă info :https://www.digi24.ro/emisiuni/planeta-esti-tu/jurnal-ora-17-00-13-decembrie-1417366
